... Fiilor, acest timp pe care Eu îl petrec în mijlocul poporului Meu, se plătește.
... Domnul Iisus a venit de la Tatăl și S-a dus la Tatăl. De ce am venit? Pentru că mai am de împlinit. Ce? Mai am de împlinit, și oricât de rea și grea ar fi vremea, Domnul împlinește ce are de împlinit.
Copilașii Mei, iubiți-vă și uniți-vă întru Domnul și nu vă mai părăsiți unul de altul, ci fiți nedespărțiți, frați în duh, căci frații în duh, trăiesc nedespărțiți, iar frații în trup, se despart și după un minut. Și să știți, copilașii Mei, că trupul, fără să aibă Duhul, nu moștenește pământul. Copilașilor, pământul e plin de oameni răi, e plin de păcate, e plin de trupuri fără duhuri, și să știți că aceasta e la sfârșit. Cunoașteți bine și cercetați aceste vremuri prin mlădița smochinului, căci smochinul se va tăia și se va arunca în foc. Smochinul sunt preoții, și voi sunteți lăstarele care trebuie să crească și să rodească.
... Prietenul care stă în față, nu e prieten bun. E prieten până la groapă, și acolo te lasă. Prietenul tău bun e cel ce te sfătuiește să mergi spre cer. Pe acela să-l cauți. Dar nu-l mai găsești, că a pierit ucis de arma lui antichrist.
Copilașii Mei cei mititei, plânge cerul întreg pentru voi și vă așteaptă, dar sunteți zăbavnici. Dacă ați ști, nu ați mai zăbovi. Tată, tată, umiliți-vă, uniți-vă, sfințiți-vă, iubiți-vă și nu mai stați nepăsători, căci Domnul Și-a pregătit luntrea lui Ilie, a lui Enoh, a lui Noe, a lui Ioan și a tuturor de pe pământ care au fost ridicați la cerul sfânt. Nu știți cu ce veți merge, cu trupul sau cu duhul. Dar vă zic: pregătiți-vă cu toate.
... Copilașii Mei, învățați pilda lui Moise, că era gângav și l-am făcut să vorbească așa cum trebuia să vorbească și cât trebuia să vorbească. Atât i-a fost măsura la vocea sa. L-am trimis, i-am dat curaj și s-a dus la faraon ca să-i spună poruncile Mele. Cu Moise am făcut lucrare foarte mare, mare de tot. E scrisă, și la judecată se citește.
... Să știți că vor fi morții pe pământ să nu aibă cine-i îngropa, că nu-i iau cimitirele. Lucrează preotul slujba, dar o lucrează ca cizmarul. Ultimul preot care L-a iubit pe Dumnezeu, a murit anul trecut. Patriarhul Justinian. După el nu mai e nimeni pentru cer. Cel de azi a intrat în turma caprelor. Hei, tată, ce lucrează! Dar să știți că Dumnezeu nu-l lasă, și îl nimicește prin această lucrare diavolească pe care o face, pentru că s-au adunat în fața lui Dumnezeu toți zidarii care au lucrat bisericile pe pământ și cer nimicirea celor ce au stricat sau strică bisericile, cer nimicirea celor ce le-au spurcat.
... Mănâncă preotul în altar, unde nu are voie decât numai cina Mea s-o ia, nu să bage altă mâncare în gura sa. Copilașii Mei, nu v-am spus ca să părăsiți bisericuța. Ei răspund și de ei, și de popor. Credeți?
... Prin multe a vorbit Dumnezeu: și prin piatră, și prin lemne, și prin păsări a vorbit Dumnezeu, copilașii Mei, și mai vorbește și prin trăsnete, și prin ape, și prin potopuri, și prin cutremure. Și zice lumea: „A fost un potop mare“. Nu a fost potop, ci a fost o lucrare mare.