... Cine primește acest cuvânt, Îl primește pe Dumnezeu, și cine nu primește acest cuvânt, nu-L primește pe Dumnezeu.
... O, poporul Meu întru care Dumnezeu a venit așa, în chip nevăzut, așa e în carte scris, ca Dumnezeu să încerce pe poporul Său, să vadă dacă mai crede în El. Vai de tine, creștine care ai fost un timp cu Mine și te-ai întors! căci mult vei plânge și mult te vei căi de cele ce vor veni.
... Chiar și în mijlocul unui război mare de ai fi, nici un glonț nu te va lovi. Și ai să vezi lume murind pe câmp și pe drumuri țipând și strigând. Și ai să vezi soarele că nu-și va mai arăta lumina sa. Și dacă ai avut gând rău și stai lângă Dumnezeu, să știi că bine nu-ți va fi.
... Așteptam să fiu junghiat pentru mișel, și acum să fiu mâncare în vremea de Paști pentru orice bogat și sărac.
O, cum va plânge când Mă va vedea stând la poartă și că nu voi intra în casa lui! Nu voi intra, că am fost o dată și M-a alungat din casă. Și mult Mă va dori și Mă va aștepta în drum și va zice: „Hai în casă, să Te spăl de sânge pe rane și să le ung și să le șterg!“. Și îi voi spune: „Nu mai e vremea aceea, că prin ceea ce ai lucrat și prin ceea ce n-ai ascultat, M-ai alungat“. O, și ce vor rupe hăinuța de pe ei când vor vedea ziua de mâine, acea zi grozavă și tristă!
O, poporul Meu, în cartea lui Dumnezeu scrie că acea zi nu o știe nimeni, dar li se va face cunoscută.
... Voi, copilașii Mei, trăiți din legea scrisă de Domnul Iisus prin proorocii pe care i-a avut. Nu faceți legi cum vreți voi, că legea voastră strică legea dumnezeiască. Unde scrie post, este scris de Domnul Iisus Hristos ca să se țină. Unde este scris duminică, aceasta este scrisă de Domnul Iisus Hristos și este pusă să se țină. Unde este scris sărbătoare, aceasta este scrisă de Domnul Iisus Hristos și este pusă să se țină. Nu o strica, de ți-ar sta capul unde-ți stau picioarele, că dacă ai stricat-o, te vei număra printre oase stricate; dacă ai stricat-o, te vei număra printre morți; dacă ai stricat-o, te vei număra printre osândiți; dacă ai stricat-o, vei auzi cuvintele: „Du-te de la Mine în focul de veci!“. De aceea v-am chemat la Mine și v-am spus să păziți legea lui Dumnezeu.
Se va vedea odată ura ce o porți pe trâmbița Mea. Ce vrei să vezi la ea? că este fără sculă în mână. Ce vrei să vezi la ea? că nu are nimic, că sunt venit la tine ca o minune. Fără număr e fericită acea persoană care vorbește cu Mine.
... Poporul Domnului Iisus Hristos nu se făcea bogat în averea pământească, și averea o împărțea la săraci. Dar tu ai avere multă, creștine, și tot te vaiți. Se aude la cer când te vaiți că n-ai bani, dar banii tăi sunt la C.E.C. și săracului n-ai dat niciodată.
... Am zis: «București, București, cum am să te întorc pe dos!». Dar am zis să se păstreze acest cuvânt, și nu numai că nu s-a păstrat, dar a și mințit cu sută la sută, ca acest trup să fie nimicit. Dar să știți că acest trup nu va fi nimicit de mâna omenirii.
... Cine ridică sabia asupra vasului Meu, de sabie va pieri. Cine ridică minciuna asupra vasului Meu, de minciună va pieri. Aceasta e o fărâmitură de cărămidă rămasă de la zidarii care nu au mai zidit la casă. Și această fărâmă de cărămidă îi va da de rușine pe mulți „întregi la fire“, pe mulți „numiți“. Chiar și pe împăratul îl va da de rușine, pe care-l socotește așa tot statul, nu pentru frumusețea sa, ci pentru lucrarea Mea îl va rușina.
... Vremea aceasta și lumea aceasta nu a fost niciodată. Ține minte, și niciodată să nu se uite că lumea aceasta și vremea aceasta nu a fost niciodată, și va pieri.
Am trimis odată trâmbița Mea la mănăstirea Viforâta și a fost intrată la stareță, tată, și erau toate maicile acolo, nu când mâncau ele, ci când beau țuică fiartă, după slujba sfântă când ieșeau. Și trâmbița Mea, trimisă de Mine, a spus: „Nu e bine ce faceți. Ați ieșit de la lumină și ați intrat în scorbură“. Aici, stareța a zis: „Cine ești tu, de ne vorbești așa? Eu am douăzeci de ani în mănăstire și n-am grăit ce grăiești tu. Ieși afară, că nu te cunosc cine ești“. Iar persoana care o însoțea a spus: „Această ființă e proorocul lui Dumnezeu!“. Dar stareța a spus: „Dumnezeu nu m-a făcut pe mine prooroc, care stau numai în slujbă, și a făcut pe un infirm și pe un olog?“. Și a plecat trâmbița Mea și le-a lăsat tot așa. Unde e acum mănăstirea Viforâta? că mereu se stinge, până nu va mai fi nici o scânteie de monahii. Te duci la mănăstire și dai pomelnic să se roage pentru tine și are pântecele plin de băutură. Nu judecăm, dar arătăm fapta stricată, căci orb pe orb cade în groapă, nu se pot conduce unul pe altul.