... — Verginico, scoală-te din așternutul tău, căci Eu îți voi da ție de lucru. Verginico, pregătește un caiet și pană, fiind în așteptare să vină Domnul.
Eu, pe când așteptam, am văzut deasupra capului meu o roată mare, mai mărită de două ori ca roata unei căruțe. Era de o frumusețe... cu mii de culori! Erau culorile late ca forma unei panglici și urmată una după alta. Și în mijlocul rotoului a apărut fața Domnului Iisus Hristos până la umeri, cu perișorul ca pârâul unei ape, ce se revărsa pe umărul cel drept și pe cel stâng, un păr ca lumina lămpii, fața blondă, ochi albaștri. Așa de blând era, că numai privirea Lui te mângâia. M-a privit așa de blând, dar nu mi-a spus nimic. Și ca fulgerul a dispărut chipul cel blând al Domnului și s-a schimbat într-un alt chip: chipul cel bătrân al Tatălui ceresc. Numai fața se vedea; încolo, era acoperit. Umerii, barba erau totul o lână albă, mai albă ca zăpada. Ochii îi avea tot albaștri, și doar părul era alb, dar fața era roșie și tânără; ochii vioi. M-a privit și m-a strigat:
— Verginico, ce faci?
Verginico, Mă cunoști cine sunt Eu?
— Da, Doamne, Te cunosc. Ești Tatăl ceresc.
— Sunt. Să nu Mă uiți niciodată. Să scrii copiilor Mei așa, că de mii de ani vorbește Domnul cu ei. L-a făcut Dumnezeu de la început pe om, l-a făcut nedeosebit cu chipul. I-am dat suflet din Duhul Meu, i-am dat grai din graiul Meu, și toate celelalte din ale Mele sunt date, și mulți zic că tot ce au sunt făcute de ei. Scrie, Verginico, mărgăritarele Mele și le dă copiilor Mei să le citească, că de mii de ani vorbește Domnul și cu creștinii, și cu păgânii, și ei nu fac roade vrednice de pocăință.
... Minciuna, hula, uciderea și preacurvia s-au înmulțit. Le-am pus hotare peste hotare de la fărădelegile lor. Scrie, Verginico, că va veni Dumnezeu la judecată cu ei și va fi iute la mânie pentru toți care nu primesc cuvintele Mele, pentru cei ce nu fac voia Mea. Spune, Verginico, că le-am scris prin prooroci să se pocăiască și nu s-au pocăit. Am amenințat pe tot omul, cu ierni grele, cu trăsnete și ploi fără măsură, am făcut războaie mari împotriva vieții lor, am sculat popor asupra altui popor ca să-i îngrozesc, semne multe am făcut, să vadă mânia Mea asupra fărădelegilor lor. Am luat rodul pomilor și al grânelor și al câmpului, să cunoască ei că sunt abătuți de la adevărul Meu și de la voia Mea.
Spune, Verginico, fiilor lui Israel care se cheamă creștini, că dacă ar veni Domnul și i-ar găsi în necredință și în neascultare și pizmă și ură, îngrozit de ceea ce ar găsi, ar striga cu mânie: „Vai vouă, răilor! Pentru ce v-am hrănit? Eu v-am dat pâine multă, și de toate bunătățile v-am dat. V-am îndestulat până la sațiu, dar voi după ce v-ați îmbuibat nu Mă mai ascultați“.
... Scrie, Verginico, că Dumnezeu nu urăște pe om, ci păcatul, și poruncesc fiilor lui Israel să se ferească de păcat și să urască păcatul, care-L supără pe Dumnezeu.
... Scrie, Verginico, fiilor Mei, să nu se asemene cu cei din Gomora și Sodoma, că aceia când cădeau în bătaia gloanțelor și a bombelor, erau mulțumiți să piardă totul, numai să scape cu viață, și acum nu mai vor să-și vindece rănile. Pentru aceste fapte rele li s-au luat moșiile, viile și casele; pentru că aveau și nu auzeau strigătele orfanilor și ale văduvelor, și celor săraci nu dădeau.
... Scrie, Verginico, oftarea Mea cea din inimă, că adâncă rană am, că vine ziua cea de apoi, căci vremea de apoi a sosit, dar ziua Mea nu a venit, ca să-i cer socoteală creștinului de venitul muncii sale. Nu voi cere socoteală creștinului de bani, de haine, de lux, de case, de mobilă, de mese îmbelșugate, ci îi voi cere socoteală dacă a dat de mâncare celui sărac, adică flămând, sau a îmbrăcat pe cei goi, sau a primit călători, sau a cercetat pe cei bolnavi, sau a mângâiat pe cei întristați.
... Scrie, Verginico, poporului Meu, să nu se încânte după oamenii răi, căci blestemat este creștinul care se leapădă de legea lui Dumnezeu și se face una cu păgânii, că greu îi este lui să mai scape de păgâni, căci păgânii au pe dumnezeul lor, pe diavolul, și fac zapisuri pe veci pentru cel ce ajunge pe mâinile lor.
... Vai de cei ce intră în mijlocul poporului Meu cu vorbe înșelătoare și furând vreunul dintre creștini, târându-l în lume, căci aceluia care intră în stână și fură o oaie, îi voi cere la ziua de judecată sufletul acelei oi, din mâna lui să Mi-o dea. Vai celui ce povățuiește pe creștini la rău! Vai lumii de smintelile ei pe care le face!
... Să fiți supuși poruncilor lui Dumnezeu și legii Lui, și nu omului care ți-a adus sminteală, și nu ochiului, și nu mâinii, nici piciorului, și la nici un mădular, ci numai lui Dumnezeu supune-te, fiule.
... Omul de azi zice că numai bogații de pe vremuri făceau rele, că trăiau din spinarea săracului. Dar omul de astăzi, ce face? A stricat tot. Săracului i-a luat masa și casa. O, vai, vai, aceștia și aceia tot una sunt, dar mai iertați sunt oamenii de atunci, căci credeau în Dumnezeu; dar aceștia nu cred, și strică și pe cei ce cred, și pe cei ce-Mi slujesc.
... Creștinii cei de la început dădeau totul pentru slujba Domnului, dar creștinii cei de acum nu mai dau nimic. Creștinii cei de la început făceau case în cer pentru săraci, dar creștinii cei de acum nici pentru ei nu știu să facă. Toată munca și toate lucrurile creștinului se îngrămădesc pe pământ, unde în tot timpul se strică, și în ceruri nu au nimic.
... Scrie, măi Verginico, poporului Meu că unii dintre copiii poporului umblă fără rânduială, nelucrând nimic; se ostenesc în lucruri fără folos și povățuiesc pe alții să calce în picioare poruncile Mele. Dar porunci dau Eu poporului Meu, să poarte grijă de acești fii ai lor, să-i îndemne să muncească și cinstit să-și câștige hrana. Faceți-i să înțeleagă legea, căci cine nu muncește și cine nu vrea să lucreze, nu trebuie nici să mănânce, căci legea ne arată că lenea e păcatul de moarte al creștinului. Din lene izvorăsc multe păcate. Poruncesc fiilor Mei să lucreze cu credință, că vor lua plată de la Dumnezeu
Voi, poporul Meu, aduceți la calea cea bună pe oamenii care fac păcate, căci voi sunteți lumina lumii și sarea pământului. Să nu apună soarele peste voi certați cu cineva. Voi, creștinilor care vă împărtășiți cu mărgăritarele ce vin din mijlocul tronului ceresc, cu cuvintele Mele și ale Tatălui Meu, aceasta este porunca Mea: să nu fie între voi nici ură, nici vorbă proastă, nici glume rușinoase, căci nu se cuvin creștinului. Să nu fiți înfruntători, nici răpitori, nici curvari, nici bețivi, nici mândri, nici răi, nici lacomi, nici dușmănoși, nici pizmuitori, nici leneși, nici hulitori, nici lăudăroși, căci creștini ca aceștia nu vor moșteni împărăția cea pregătită de Dumnezeu.
Voi, copiii Mei, păziți duminica cu sfințenie, ca să nu cădeți în blestemul legii lui Dumnezeu, căci Dumnezeu a făcut această zi pentru odihna trupului și întărirea sufletului. Dacă veți lucra duminica, nu veți avea spor în toată viața și vor veni asupra voastră pagube și mari nenorociri, și toată munca din tot timpul va fi prădată, căci Dumnezeu stă împotriva celui ce face lucru duminica.
... Vă poruncesc vouă, creștinilor, să nu părăsiți biserica. Atâta va mai fi lumina Domnului cu voi, câtă vreme mai stă biserica în slujbă. Vine vremea să fiți dați afară din biserică. Voi, în tot timpul și în vremea aceea să nu vă pierdeți curajul, și mai mult să vă încurajați, și cu toții să cunoașteți venirea Mea, căci Domnul nu vine pe vreme bună, ci pe ploaie și furtună. În pilde vorbesc. Voi, creștinilor, respectați preoții, oricât ar fi de aspri cu voi, ca să nu cădeți în blestemul legii lui Dumnezeu.
Vă poruncesc vouă, creștinilor, să fiți plăcuți la cuvinte, ca totdeauna cuvântul vostru să fie plăcut și dres cu sare, ca să dea mare dar celor ce ascultă. Luați seama la toate cuvintele pe care le vorbiți, ca să nu fiți oameni care seamănă semănătură în vânt, căci cuvintele rele strică și cuvintele bune.
... Vă spun, vouă, femeilor creștine, să vă purtați cu îmbrăcăminte cuviincioasă, cu sfială firească, cu mintea întreagă, nu cum se poartă femeile Gomorei și Sodomei, nu cu împletituri de aur pe păr, nu cu flori în păr, nu cu cercei, nu cu mărgele, nu cu inele, nu cu brățări, nu cu scârțâietori la picioare, nu cu pungile pe mână, nici cu haine de lux, ci cu fapte bune, așa cum se cuvine femeilor creștine să fie cu teamă de Dumnezeu. Creștinul care-și îmbracă femeia în lux, îi scoate marfă de calitate lui satana, și mai târziu o va pierde.
Bărbați și femei creștine, și voi, copii creștini, ascultați pe Domnul. Vă spun vouă, părinților, creșteți copiii în învățătura legii lui Dumnezeu. Bătrânelor creștine, vă spun ca la niște mame mironosițe, fiți cu înfățișare cuviincioasă, nu fiți robite de vorbele lumești, ci fiți învățătoare de bine, ca să faceți cuminți și pe cele tinere.
... Fiilor creștini, urmăriți ce vă spun în această vorbire. Fiți, măi fiilor, creștini împlinitori. Lepădați lucrurile întunericului și îmbrăcați-vă cu lucrurile luminii, căci s-a apropiat ziua, și Dumnezeu nu Se lasă să fie înșelat, căci Eu adevăr grăiesc, măi creștinilor, că la ziua judecății vei secera, măi creștine, ce ai semănat în viață. Mai bine vă zic vouă, măi creștinilor, pentru că vremea s-a scurtat: împăcați-vă cu Dumnezeu, ca să gustați cele ce ochiul vostru nu a văzut, urechea nu a auzit și la inima voastră nu s-au suit, căci minunat loc a pregătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El.
Dacă acum, după ce veți auzi ce v-am scris prin mâna vasului Meu, dacă nu vă veți îndrepta, voi trimite pe pământ întuneric mare și vor ieși fiarele din culcușurile lor și vor veni asupra oamenilor ca să se hrănească. Și voi porunci să sară și peste voi, ca să fiți răpiți, pentru că nu M-ați ascultat când Eu am fost cu voi. Voi porunci norilor să reverse pe pământ ploaie să spele pământul, și voi deschide porțile cerului și voi da foc pe pământ, ca să ardeți ca lemnele.
... Creștinilor, creștinilor, îndreptați-vă. Puneți la inimă sfaturile Mele și îndemnurile Mele. Ascultați-Mă, fiilor, că vă voi amenința cu boli grele și veți chema moartea să vă ia, să scăpați de bolile care vor cădea peste voi, și moartea nu va veni, că moartea va fugi de voi.
... Veniți, veniți, creștinilor, la Dumnezeu! Așa vă cheamă Domnul, căci voi sunteți prietenii Mei, și Eu sunt prietenul vostru. Dacă voi faceți voia Mea, nu vă voi mai numi robii Mei, căci robul nu știe ce face stăpânul său, și vă voi numi pe voi fii și vă voi face vouă cunoscute toate lucrurile Mele, căci cei care au fost la început nu au darurile voastre.
Așa vă îndemn, fiilor, creștinilor, nu știu ce nume să vă mai pun, căci creștinii de la început n-au fost ca voi. Creștinii cei de la început n-au fost fățarnici cum sunt creștinii cei de acum. Creștinii cei de la început au avut prooroci pe oameni și mult îi ascultau, mult îi socoteau și îi prețuiau, și ce poruncă dădeau, acea poruncă o împlineau. Nu treceau peste poruncile care se dădeau de prooroci; se fereau să nu strice cuvintele proorocilor. Dar voi, creștinilor de astăzi, aveți pe Sfânta Treime Care vă profețește, și multe lucruri s-au lucrat cu voi și multe minuni s-au lucrat cu voi. Cu ce curaj, măi creștinilor, stricați lucrurile pe care le face profeția Sfintei Treimi? Creștinii cei de la început nu curveau, și în mare curățenie își duceau viața. Pe creștinii cei de la început îi conducea legea, dar la voi, măi fiilor, S-a pogorât Dumnezeu și vă conduce cu toate lucrurile. Pentru ce nu mai ascultați sfaturile profeției de azi? că sunt trei Puteri: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.
... Să știți voi, creștinilor, căci cel ce-și ascunde fărădelegile sale și nu le mărturisește la duhovnic, acela nu poate fi iertat. Creștinul care-și mărturisește fărădelegea sa la duhovnic și se lasă de a mai face fărădelege, acela își spală inima și o luminează cu lumina Duhului Sfânt; intră Duhul Sfânt în ea și o stăpânește.
... Eu sunt Alfa și Omega. Am profețit aceste cuvinte. Cine le împlinește, va fi fericit, iar cine le calcă în picioare, va fi în mari amenințări, ca fiii Gomorei. Pun sfârșit.
Pace poporului Meu, și binecuvântat să fie! Amin.