Înalt Preafericite Părinte Patriarh,

Subsemnatul preot pensionat Traian C. Bucurescu, cu domiciliul în parohia Valea Voievozilor, comuna Răzvad, judeţul Dâmboviţa, cu smerenie şi fiască ascultare vă încuviinţez următoarele:

Mi-am desfăşurat activitatea apostolică în Ardeal, ca preot misionar, şi apoi în satul Gorgota, judeţul Dâmboviţa, de unde m-am transferat în parohia Valea Voievozilor. Între timp, în parohia respectivă au provenit din diferite judeţe ale ţării douăzeci şi patru de familii de creştini ortodocşi, care au sprijinit biserica din punct de vedere spiritual şi material.

Datorită dragostei şi râvnei lor deosebite faţă de credinţa strămoşească, au devenit suspecţi în faţa organelor de securitate, care-i urmăreau la locurile de muncă şi chiar în parohie, cerându-mi personal informaţii despre activitatea lor. Pun mărturie că aceste familii m-au sprijinit printre primii enoriaşi ai bisericii parohiale în întrega activitate pastorală şi gospodărească. Împreună am dus lupta contra prozelitismului sectar, în susţinerea adevărului, propovăduind învăţătura sfintei Scripturi şi a sfintei Tradiţii, cât şi învăţăturile sfinţilor noştri părinţi, participând ei permanent la sfintele slujbe. De asemenea, aceştia respectă cu stricteţe zilele de post şi posturile de peste an, spovedindu-se şi împărtăşindu-se cât mai des. Mulţi din fiii şi fiicele lor au îmbrăţişat viaţa monahicească, vieţuind în mănăstirile ţării. Având la bază sfânta Scriptură şi îndemnurile sfântului apostol Pavel, ei încearcă să facă trecerea de la omul pământesc la omul spiritual, duhovnicesc, printr-o trăire ascetică, spre deosebire de restul lumii.

Înalt Preafericite Părinte Patriarh, ceea ce mă determină să fac această mărturisire este că aceşti credincioşi, pentru ceea ce sunt şi săvârşesc ei, se văd bănuiţi şi huiduiţi de însăşi autoritatea superioară bisericească: arhierei, preoţi şi credincioşi, acuzându-i de erezie.

M-a surprins şi am fost profund dezamăgit când am ascultat pastorala de Crăciun, să-mi fie iertat de Î.P.S. Arhiepiscop Dr. Vasile Costin al Târgoviştei şi Muscelului. Pe lângă urările adresate preoţilor şi credincioşilor, a amintit de faptul că există unele poziţii faţă de credinţa ortodoxă, aluzie făcându-se la adepţii Noului Ierusalim de la Pucioasa, considerându-i eretici. Această afirmaţie i-a nemulţumit pe credincioşii din biserici, care sunt legaţi duhovniceşte de starea Noului Ierusalim, motiv pentru care au solicitat părăsirea în bloc a sfântului lăcaş. Cazuri similare s-au petrecut în mai multe localităţi din Episcopia Târgoviştei. Or, aceste familii trăiesc şi cred într-o revelaţie care, în fine, este un act care vizează un scop anume: „salvarea omului“, şi această salvare este cu putinţă atunci când omul se depăşeşte pe sine prin răstignirea patimilor.

Înalt Preafericite Părinte Patriarh, mi-am îngăduit să vă fac această smerită şi umilită mărturisire ca unul care timp de paisprezece ani am fost păstorul acestor enoriaşi devotaţi, cunoscându-le îndeaproape calităţile lor creştineşti, care evidenţiază adevărata ortodoxie, având speranţa că Preafericirea Voastră veţi analiza împreună cu Sfântul Sinod al B.O.R. situaţia acestor credincioşi fideli ai bisericii strămoşeşti, având convingerea că Dumnezeu Îşi va desăvârşi opera de salvare a omului.

Cu smerită plecăciune, vă sărut dreapta, preot Traian Bucurescu