Pace ție, popor al cuvântului Meu! Eu, Domnul Iisus Hristos, Mă așez lângă tine cuvânt, Mă strâng cu sfinții lângă tine și cuvântăm cuvânt de sărbătoare și îl așezăm în carte, că e sărbătoare arhierească între cei din cer și sunt plin de cuvânt, ca și sfinții Mei. În cer și pe pământ fiecare din cele ale facerii Mele își are lucrarea sa, iar lucrarea Mea este cuvântul, de care ascultă toată facerea Mea spre slava Făcătorului ei. O, nu tot așa e și cu omul, căci omul ascultă cât vrea el și dacă vrea el, că departe de el Îl ține omul pe Domnul, departe, măi poporul Meu, și aceasta este durerea Mea, după ce l-am zidit pe om și până azi.
S-a încumetat omul cel de la început să-l înființeze pe diavolul între el și Mine și nu mai are dor și drag de Dumnezeu omul. Suspin cu dor după om. Dacă omul are suspinul îndurerat de la copiii lui care-l părăsesc și se duc întru ale lor, Eu, Domnul, sunt peste așteptări de îndurerat și de însuspinat, și e de mare preț la Mine o inimă de om plină de milă de Mine, plină de suspin pentru suspinul Meu, pentru deșertăciunea în care stau prinși toți oamenii de pe pământ, și fără de care ei nu pot, nu pot din pricina bogățiilor lor, a rangurilor lor, a lipsei de minte din cer pentru mintea lor, dar dacă oamenii ar iubi adevărul și nu deșertăciunea n-ar mai fi și n-ar mai sta așa cum sunt ei, și ar sta cum s-ar cădea să stea înaintea Făcătorului a toate și n-ar mai aluneca spre cele ce nu dăinuiesc și nu rămân cu omul.
La masa cea de azi în mijlocul tău așez în cartea Mea de azi cuvântul cel arhieresc al slujitorului Meu cel blând și bun, făcătorul de minuni Spiridon, cel pe care nu l-au atras nici bogățiile, nici rangurile care i s-au dat, nici lumea cu duhul ei, căci el s-a folosit de toate cu mare smerenie, cu mare înțelepciune de sus, și era sus la Dumnezeu cu viața lui, și nu în lumea aceasta era, căci el nu era din ea, precum nici Eu nu sunt, și tot așa au fost prin lume toți cei care au iubit adevărul și calea vieții, calea cu Dumnezeu, măi poporul Meu.
O, Mă uit pe pământ și văd graba oamenilor care petrec mai înainte de vreme sărbătoarea nașterii lui Iisus Hristos. O, numai sărbătoarea Mea n-ar mai petrece-o ea, căci lumea e departe de iubire și n-are cum petrece ea pentru Dumnezeu, dar cine să-i spună ei acest adevăr? Este scris în Scripturi de nașterea din nou a lumii, de înnoirea ei este scris. Iubirea Mea va împlini aceasta dacă așa este scris, și am de la Tatăl dăruit Mie pământul român și neamul Meu cel credincios de pe el ca să pot lucra aici lucrarea Tatălui, Care M-a trimis cu lucrul Meu cel mult de naștere din nou a lumii. Văzut și nevăzut lucrez Eu, și tot așa și sfinții Mei. Văzute și nevăzute se așează la locul lor și împlinesc ele cuvântul gurii Mele și e mare minune că pot să cuvintez peste pământ din mijlocul neamului român, unde-Mi am pregătită sălășluire și credință pentru venirea Mea cuvânt peste pământ.
Sunt greu de înțeles tainele Mele și lucrarea lor cea mare, văzută și nevăzută ea când lucrează și așează. La facerea lumii tot așa am lucrat, și s-a trezit omul în mijlocul minunii împlinite și s-a bucurat și s-a minunat, până în clipa când s-a încumetat să-l înființeze pe diavolul între el și Mine, de n-a mai simțit el drag și dor de Mine apoi.
O, dacă omul nu lucrează lucrarea iubirii de Dumnezeu, el face altă lucrare, face despărțire de Dumnezeu, lucrare potrivnică luiși și lui Dumnezeu. Eu însă trebuie să împlinesc lucrarea Tatălui Meu, înnoirea lumii, precum este scris, și vin pe pământ cuvânt ca să-l rostesc și ca să-l împlinesc, și lucrez prin cei credincioși ai Mei toată împlinirea cuvântului Meu. Amin.
— O, binecuvintează, Doamne bun și blând, să cuvintez de lângă Tine cuvântul cel pentru sărbătoarea mea între sfinți, că eu stau cu rugăciune înaintea Ta pentru împlinirea nașterii din nou a lumii și merg pe pământ din loc în loc și lucrez tainic și Te ajut, Doamne. O, în cer și pe pământ este această așteptare, iar Tu vii cu lucrul Tău cel mult pe pământ ca să începi de pe pământ, de jos în sus pentru zidirea cea nouă. O, apleacă-l, Doamne, pe om spre cunoașterea aceasta și spre înțelepciune pentru aceasta! O, vino, Doamne, cu ziua biruinței, în care toate se vor vedea așezate la locul lor după voia Ta, după iubirea Ta, și va vedea atunci omul cum ai lucrat Tu și cum a lucrat el, după ce Tu l-ai zidit pe el!
Dar acum iartă-i pe oameni, o, iartă-i, Doamne, că iată cât au stricat ei din cele așezate de Tine și de sfinți! Ți-o ia înainte omul ca și la început, o, Doamne. O, ce păguboasă este neascultarea omului, Doamne! Nu știe omul ce ușor, ce bine i-ar fi lui dacă ar asculta de Dumnezeu și de la Dumnezeu. Le spunem noi, sfinții Tăi, le spunem la toți de pe pământ că e bine să asculte de bunăvoie de Dumnezeu omul, căci după ce trece el vede și îl doare. Noi, sfinții Tăi, am lucrat lucrul Tău, Te-am arătat pe Tine minunat întru noi și le-a venit oamenilor dorul de Dumnezeu apoi, dorul de adevăr, Doamne. O, tot așa lucrăm și azi, și din cele nevăzute vedem și lucrăm. Lucrăm lucrare fără de oprire, Doamne, lucrăm ca Tine, că pe Tine Te-am ales ca să Te ascultăm.
O, fii ai Cuvântului Hristos, lucrați, măi fiilor, lucrați ca Domnul, că are Domnul lucru mult de lucrat, și vremea s-a scurs și trebuie să se ivească toate cele lucrate pentru ca să rămână ele, și va fi ca la facerea cea dintâi a lumii și toate nevăzutele se vor ivi și vor fi văzute în toată frumusețea lor, cuprinzând în mângâierea lor pe toți cei care au tânjit după Domnul pe pământ.
O, fiți blânzi, fiți smeriți fiilor. Fiți sfinți, o, fiți sfinți pe pământ de-a pururi, ca să aveți îndrăzneală la Domnul și pentru Domnul. Fiți sprijinul Lui și numai al Lui, căci Domnul v-a tocmit Lui, iar voi nimic să nu așteptați, decât cer nou și pământ nou, iar cei ce lucrează se vor odihni în lucrul lor, o, fiilor. Amin.
— Eu, Domnul, Mă aplec înaintea iubirii sfinților Mei, care n-au socotit nimic din cele pieritoare, ci numai pe Domnul și pe cele nevăzute ale Sale au iubit ei, căci duhul lor văzător îi purta pe ei spre cele minunate ale locașurilor pregătite pentru sfinții Mei.
Eu, Domnul, Mă aplec și înaintea ta, popor al cuvântului Meu cel făcător de cer nou și de pământ nou, și te rog, te rog cu aplecare, citește Scriptura, măi Israele nou, măi Ierusalime nou. În ea sunt toate promisiunile Mele, la care au tânjit toți cei ce M-au iubit până la tine, și au ajuns ei să le aibă lor împlinite, căci Eu M-am dus la Tatăl și am lucrat și am pregătit loc minunat, precum am promis că voi pregăti celor ce Mă iubesc. O, citește, măi poporul Meu, citește cuvântul Scripturii și să crești din el atât cât am Eu nevoie să crești, și să-Mi lucrezi după carte, că toate nevăzutele tânjesc pentru descoperirea lor, pentru taina lor cea cuprinsă în Scripturi, pentru serbarea cea mare între cer și pământ, iar cei credincioși făgăduințelor Mele se vor bucura, mult se vor bucura, mult, fiilor, mult.
O, îți mângâi duhul și trupul, țara Mea de azi, țara Mea română, căci tu ești țara Mea de azi, și te am de la Tatăl a Mea. Voiesc din tine să încep îndreptarea celor ce s-au stricat răsturnându-se de la locul lor din timp, că Mă doare să văd nedumerire în cer, ba și pe pământ. Se bucură în ziua aceasta fiii tăi de sărbătoarea nașterii Mele și se hrănesc cu bucuria aceasta, țară română, iar când sărbătoarea va veni după adevăr, nu va avea cinstitori pentru ea din mijlocul tău, decât puțini, puțini față de numărul tău cel întreg. Dar Eu voiesc în tine să întorc înapoi la locul lor sărbătorile și să nu mai stai tu în greșeala aceasta, o, țara Mea cea de azi, căci au greșit stăpânii care au stat peste tine și au strămutat de la locul lor din timp sărbătorile sfinților Mei. O, am strigat mult, mult prin acest cuvânt la cei ce pot repara pe cele răsturnate și le-am spus să repare pe cele strămutate de la locul lor, le-am spus să pună la locul lor sărbătorile sfinților, dar auzind nu M-au auzit și nu Mă aud. Eu însă am împlinit aici și am așezat aici la loc praznicele sfinților, după datina lăsată de sfinți și de părinți, și aștept aici, aștept și pe cei neascultători, îi aștept să audă și să asculte și ei, ca să se întoarcă apoi spre ei inima părinților, după ce ei se vor întoarce cu inima spre părinți, precum este scris, dacă vor vrea să asculte.
Iată, pe meleagurile Ierusalimului patimilor Mele nu s-a umblat să fie răsturnate sărbătorile și nu se serbează acum sărbătoarea nașterii Mele, dar și în multe alte locuri, tot așa, nu s-a stricat orânduiala aceasta lăsată de sfinți. O, aștept și la tine, neam român, aștept minunea întoarcerii tale spre sfinți și spre părinți, că mulți spun că nu e așa de mare greșeală această strămutare de la locul lor a zilelor de prăznuiri cerești, dar Eu, Domnul, spun că neascultarea de părinți aduce peste fii rod de neascultare. Dar să stea aplecați și să judece drept cei ce au de îndreptat vremile cerului și ale sfinților Mei, iar Eu, Domnul, voi aduce lor apoi binecuvântarea Mea și bucuria ei apoi, căci Eu sunt Cel ce ridic păcatele lor pe umerii Mei, că am putere de la Tatăl Meu să fac aceasta pentru cei ce se întorc de la neascultare la ascultare, ca să creadă ei și să sprijine apoi pe Domnul cu rodul ascultării lor. Amin, amin, amin.