Îngerii și sfinții au așternut în ziua aceasta sărbătoare sobornicească și apostolească pentru pomenirea bisericii cea de la început, cea de acum două mii de ani, iar la această masă de cuvânt stau lângă Mine, stau lângă Domnul lor cei doisprezece apostoli culeși din lume, cei dintâi ucenici, cea dintâi biserică, la care se adaugă de atunci și până azi cei încreștinați ca să se mântuiască ei prin biserică, prin cele așezate pentru ea spre lucrarea mântuitoare a răscumpărării omului din păcat.
Sunt Domnul Iisus Hristos la masă de cuvânt cu cei ce Mi-au fost ucenici de rang mare acum două mii de ani, cei dintâi, cei care Mi-au fost cei mai aproape între toți cei de atunci ucenici, și cu care M-am purtat din loc în loc în Ierusalim și în împrejurimile lui ca să însămânțez sămânță de neam creștinesc și să dea ea rod mereu, până la a doua Mea venire să dea, căci Eu am spus la toți când am plecat la Tatăl: «Voi fi cu voi până la sfârșitul timpului», și a venit apoi norul și M-a tras între cele nevăzute ale facerii lui Dumnezeu.
Mă așez în cartea Mea cea de azi, Mă așez cu voi în sfat, o, ucenici iubiți ai Mei. Au trecut două mii de ani, și iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului, precum v-am spus atunci pe munte când ne-am întâlnit pentru cea din urmă oară și când voi v-ați închinat trupului Meu cel înviat, chiar dacă unii din voi s-au îndoit și atunci, dar Eu v-am spus apoi de aproape: «Datu-Mi-s-a toată puterea în cer și pe pământ. De aceea mergeți și învățați neamurile pământului toate cele despre Mine, botezându-i în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh și învățându-i să păzească toate câte v-am poruncit vouă». O, a venit norul slavei Domnului și M-a luat apoi din ochii voștri, după ce apucasem să vă spun că Eu voi fi cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului.
O, iată de ce trebuie credință în cuvântul cel rostit de Dumnezeu Făcătorul, ucenici iubiți ai Mei! A venit norul și M-a luat din ochii voștri după ce v-am spus că sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul timpului. V-ați gândit voi atunci că voi mai pleca de lângă voi dacă am înviat? O, Eu v-am trimis în ziua aceea peste tot pământul, și apoi v-am spus că voi fi cu voi în toate zilele până la sfârșitul timpului, dar norul a venit și M-a luat din ochii voștri, iar voi v-ați întors la Ierusalim ca să împliniți cuvântul Meu de peste voi, adică să nu vă depărtați de Ierusalim până ce nu vă veți îmbrăca cu puterea cea de sus, cu Duhul Sfânt, ca prin El să-Mi fiți Mie martori peste cei de pe pământ, căci puterea mărturiei este Duhul Sfânt.
O, măi scumpi ucenici, au dat arhiereii pe trupul Meu de două ori bani ca să fiu vândut lor prin minciună, și nu M-au putut scoate dintre oameni, căci Eu am spus că voi fi până la sfârșitul timpului. Cei mai apropiați de Mine au primit bani ca să Mă vândă lor. A primit Iuda bani și M-a dat lor, iar apoi au primit ostașii care au fost puși de pază lângă Mine la mormânt și au primit și aceștia bani din destul ca să spună ei minciuna că M-au furat ucenicii Mei. Mai este încă de atunci și până azi un alt fel de apropiați lângă Hristos, care Mă dau pe bani la mulți tâlhari, și aceștia sunt cei ce s-au îmbrăcat în veșmânt de ucenici și de apostoli în sobor și strâng ei munți de bani pe trupul Meu cel vândut de ei, pe seama Mea strâng bani, și iată, mai mare credință au cei ce tâlhăresc pentru ca să aibă ei avut mult și au aceștia nevoie de Dumnezeu și se duc și cumpără milă pentru ei de la cei ce vând pe Hristos pe bani. O, cine vor fi pedepsiți între aceștia? Cine-și atrage păcatul acesta între cele două feluri de oameni care se tocmesc pe seama Mea? De atunci și până azi tocmesc ei așa. O, Eu v-am spus vouă altceva atunci. V-am spus să luați pe Duhul Sfânt și să învățați cu El toate neamurile și să le încreștinați în numele lui Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt și să nu uitați că în dar ați luat și în dar să dați. V-am spus să nu luați nici bani, nici traistă cu voi pe cale și v-am spus că vrednic este lucrătorul de plata lui. O, cum ați mai fi fost voi vrednici de plată de la Mine dacă ați fi luat plată de la oameni pe cale? O, Duhul Sfânt nu e cu bani să-L ai și să-L dai, căci locul Lui este în cer, și nu sunt bani în cer, iar cine ia bani în numele Duhului Sfânt, acela nu are nimic cu Cel din cer, cu Duhul Sfânt, nu are lucrare cu Dumnezeu unul ca acela, ci are și el ce au avut slujitorii cei de acum două mii de ani ai templului din Ierusalim și care au învârtit bani pentru trădare, pentru minciună, pentru vânzare, pentru mâncat și băut, pentru plăcerile care costă bani ca să le hrănești și să le ai.
Iată, mare Mi-e durerea. Mă fură mereu cei ce se așează la masă zisă sfântă, Îmi fură numele cu care să înșele noroadele care au nevoie de milă, de ocrotire, dar care se lasă înșelate de așa zișii hristoși, și despre care Eu am proorocit atunci că se vor ivi hristoși mincinoși care să înșele pe mulți, pe cât mai mulți, promițând pace celor fără de pace, stând în sobor de haine de slavă cerească și luând ochii tuturor, de parcă ar fi coborâți din cer în ochii celor ce se încântă atâta de ușor, de vreme ce nu au aceștia darul cercetării duhurilor, care i-ar ocroti pe ei de săgețile vopselii mincinoase, pe care scrie „cer”, pe care scrie „Dumnezeu”.
Dar acum grăiți voi, o, ucenici iubiți ai Mei. Eu sunt cu voi în toate locurile și zilele, până la sfârșitul timpului, așa v-am spus, și suntem la masă de cuvânt aici, pe colina slavei Domnului în mijlocul neamului român, și prin care trece râul cuvântului Meu și se împarte el peste pământ. Tronul judecății făpturii este venirea Mea cea de azi cuvânt peste pământ, iar cuvântul ieșit din tron este purtat din margini în margini și lucrează el cu Duhul Sfânt și cu foc, precum este scris despre Dumnezeu-Cuvântul, Care are lopata în mână să-Și curețe aria și să-Și culeagă grâul în hambar, iar pleava s-o dea soartei ei ca să ardă în foc.
Vă binecuvintez ridicându-Mi mâinile deasupra voastră ca în ziua aceea de pe munte când v-am binecuvântat să mergeți peste pământ în numele Meu pentru mântuirea multora care se vor încreștina prin voi. O, binecuvântați să fiți și acum ca să binevestiți, cu Mine lângă voi să binevestiți cuvânt mântuitor, pe Duhul Sfânt, prin Care ați primit putere din puterea Mea, după ce M-am ridicat dintre morți și v-am spus că: «Datu-Mi-s-a toată puterea în cer și pe pământ», și am spus aceasta împărțindu-vă din ea. O, pace vouă în tot cuvântul vostru cel ce se dă acum spre hrană multora! Pace vouă vă spun Eu, Domnul, vouă!
— Așa și noi Îți spunem Ție: Pace Ție și mângâiere Ție, Învățătorule Doamne, că noi Îți știm și Îți vedem îndurerarea! Dăm să Te mângâiem. Nu să-Ți luăm durerea, ci numai să Te mângâiem, că tot ca Tine avem și noi durere, avem pentru Tine și pentru oameni, Doamne, și avem pentru cei ce mint pe Dumnezeu în numele lui Dumnezeu, făcând ei această lucrare mincinoasă între oameni, după ce Tu ne-ai învățat pe toți, de atunci și până azi stând această învățătură în picioare, că ne-ai spus: «Feriți-vă de aluatul fariseilor, feriți-vă de fățărnicie!». O, cine se oprește îndeajuns în dreptul acestui mare cuvânt ocrotitor de suflete, o, cine, Doamne?
Tot omul să se oprească și să înțeleagă ce grăiește Domnul, iar cei încreștinați să înțeleagă și mai mult.
Voi, fii ai oamenilor, fii ai lumii și ai duhului ei, și voi, fii ai lui Dumnezeu și ai Duhului Lui, feriți-vă de aluatul fățărniciei, feriți-vă și stați treji mereu față de acest dușman, de sub care nu scapă nimeni, nimeni, decât cei care veghează făgăduindu-și să nu-i lucreze, să nu dea rod acestui duh, care se încuibează pe furiș în toate ale omului, în toate simțirile lui și în cuvinte apoi, căci omul dă să pară ceea ce nu este el, lucrând fără de băgare de seamă acest păcat. Cel ce nu se dă spre acest păcat este cel ce cuvintează mereu cuvinte ca ale lui Dumnezeu, cuvinte care nu-i îngăduie grăitorului să le calce, căci lucrarea lor îi cucerește ființa și i-o lucrează mereu și îl pregătește pe el pentru Hristos mereu, pentru Cel frumos, Care umblă în lumină și face lumină peste întuneric, învățându-i pe toți să se asemene Lui, ca să se vadă El apoi în cei asemenea Lui, lumină din lumină.
O, așa ne-ai învățat Tu pe noi toate, Doamne. Ne-am îndoit destul până ce Tu Te-ai adeverit nouă întreg că Tu ești Dumnezeu-Fiul și că ai venit să ne ridici și să ne ai ai Tăi.
Sobor de sfinți ucenici avem la masă cu noi și cu Domnul. Una sfântă sobornicească și apostolească biserică, aceasta este biserica lui Hristos. Ea seamănă cu Domnul ei. Umblă Domnul cu ea între cer și pământ așa cum a umblat acum două mii de ani. Toți oamenii se roagă la sfinții cerului, la cei de pe pământ ridicați la cer, și aceste rugăciuni către sfinți mărturisesc că ei sunt cei vii, îmbrăcați în puterea de a fi veșnici, și veșnic ajutători celor ce îi iau pe ei în ajutorul lor. Biserica sfinților, biserica lui Hristos. Ea merge din loc în loc cu Domnul ei și este peste tot deodată și se poartă în văzduh cu toată slava lucrării ei, care lucrează veșnic, care-L slăvește veșnic pe Cel veșnic, pe Stăpânul Care a răscumpărat-o pe ea cu trupul și sângele Lui când a venit după ea pe pământ între oameni.
O, din zi în zi mai mult să deslușim oamenilor, Doamne, lucrarea bisericii Tale de nou Ierusalim în cer și pe pământ, căci toate se zidesc din nou, toate se fac noi, căci Tu ai zis: «Noi le facem pe toate». O, noi Te rugăm să le spui oamenilor de pe pământ ceea ce ai Tu de lucrat ca în cer pe pământ și să așezi apoi laolaltă la masă pe cei din cer și pe cei de pe pământ și să vină ziua împlinirii, Doamne, ziua nunții, când toate se vor încununa, toate vor primi coroană de nuntă, toate, toți și toate, Doamne, că iată cuvântul Tău cât de mult este, o, cât de mult, cât spală el calea Ta! Cu Duhul Sfânt și cu foc, așa lucrezi, și toți văd și înțeleg. Oamenii vin și trec, iar Tu curățești și speli și pregătești de nuntă și chemi neamurile pământului, și nu va rămâne pe pământ colțișor neînsemnat cu cuvântul Tău cel de azi, și cu care strigi pământul tot să-Ți răspundă și să se ridice când Te vede venind.
Masă sfântă avem cu Tine aici, pe colina slavei Tale, Doamne. Toți cei ce locuiesc aici din cer și de pe pământ au stat la masă în ziua aceasta cu Tine și cu noi și s-a scris în cartea Ta ziua aceasta și lucrul ei, cuvântul Tău cu noi în grăire, și al nostru cu Tine în grai de Duh Sfânt. O, pace Ție, îndureratule Doamne, pace în durere! Cei îndurerați sunt cei cuminți, iar cei cuminți sunt cei îndurerați, cei frumoși, cei mai frumoși. Viața trupească și lumească ia de pe fața și de pe fapta omului chipul Tău frumos, dar viața cea duhovnicească și cerească așează în om și în fața lui chipul cel frumos al Domnului, al Celui mai frumos între oameni, și Care curând, curând Își va descoperi fața, spre bucuria cea întreagă a celor ce Îl așteaptă de atunci și până azi și până mâine, căci ziua Lui va fi cu El și va veni. Amin.
Cuvântul celor doisprezece ucenici ai Tăi însemnează-l Tu, Doamne, acum, cu numele Tău în ziua lor de serbare între sfinți. Amin.
— Eu, Domnul Iisus Hristos, pecetluiesc cu numele Meu masa de cuvânt la care am stat cu voi, ucenici iubiți, și punem această zi în cartea mărturiilor. Eu sunt Cel ce sunt, Cel viu în vecii vecilor, și vii sunt pe veci toți sfinții Mei și au ei cerul de patrie pe pământ, căci pământul este așternutul a toate, și pe el se sprijină cerul cu marginile lui în chip nebănuit de om.
Luați din masa Mea, din masa lui Hristos, luați de pe ea și hrăniți-vă cu hrana de pe ea, voi, cei de pe pământ care purtați trup! O, luați și nu pregetați să luați! Va veni o zi când vi se va cere răspuns dacă ați luat ceea ce Domnul a așezat ca să fie împărțit de la El peste tot pământul. O, luați și creșteți pe cele din cer în voi, căci toate cele vechi trec cu trosnet și vine timpul bisericii lui Hristos, care va coborî cu toată slava ei cea de sus, slava Noului Ierusalim, slavă despre care scrie în Scripturi, și nu zadarnic s-a scris despre ea.
Îmi las pe masă pacea Mea pentru toți cei care vor lua ca să aibă din ea și ca s-o înmulțească din destul. Vine Domnul pe pământ cuvânt. Iată-L! Iată-Mă împărțindu-Mă Eu Însumi, numai să întindă omul mâna să Mă ia și să se învețe cu Mine în petrecere cerească pe pământ, în cuvântul Meu petrecând, căci cuvântul Meu este mângâiere, este înviere. El vine pe pământ ca să se învețe cu Dumnezeu omul, ca să nu vin pe neștire, ca să nu zică nimeni că nu știe venirea Mea, care va prinde sub ea pe toți necredincioșii, pe toți cei ce se îndoiesc de Domnul, și toți își vor primi plata, căci Eu voi da fiecăruia după cum este fapta sa, precum este scris. Amin, amin, amin.