Selectați Pagina

Eu sunt Cel ce sunt. În zi de sărbătoare de sfinți Mă fac cuvânt pe pământ peste neamul român și Mă fac carte scrisă și Mă dau de știre că Eu sunt Cel ce sunt și că grăiesc ca să fiu auzit. Amin.

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, în acest nume vine cuvântul Domnului peste pământ și grăiește peste neamul român, din mijlocul căruia se suie la Dumnezeu veste prin îngeri că este în durere și în primejdie acest neam.

Eu, Domnul Iisus Hristos, veghez mult acum ca să nu se prăbușească la pământ neamul român, și veghez cu sfinții, dar trebuie să grăiesc celor ce dau să ajungă prea departe cu păcatul lor cel greu, păcatul care a lovit în creștet neamul român. Nu pot să stau în cer și să nu aduc de știre prin duhul proorociei că păcatul acesta trebuie oprit și trebuie ispășit apoi. Dacă duhul căinței și al părerii de rău se va sui înaintea Mea de la cei ce au lovit acum greu soarta acestui neam, Eu, Domnul, Mă voi liniști și voi ridica la cer fapta părerii de rău de la cei ce atât de greu au păcătuit acum și au zdruncinat și au zgâriat mersul și fața neamului român, dar trebuie să le grăiesc lor, celor ce s-au încumetat să facă acest cutremur peste pământul român și peste inimile celor zdruncinați de lovitura adusă de ei peste acest neam.

Amin, amin zic vouă: opriți-vă de la fapta fărădelegii lucrată de voi în ascuns și scoasă apoi spre lucrarea ei ca să aduceți prin ea război peste sufletul neamului român! Ați pus pată rușinoasă pe fruntea acestui neam. Ați gândit că veți face bine și că lucrați spre bine, dar cine poate să aducă vreun bine după ce stârnește duhul urii între frate și frate, hrănind acest duh între frați ca să facă ei păcatul urii și al dezbinării și lovire apoi dinspre ei peste scaunul cel de cârmuire al acestui neam? N-ați făcut decât să aduceți rușine peste neamul român. O, cu ce vă veți spăla rușinea aceasta, care a ajuns cu fapta ei până departe la neamurile pământului, așa cum merg în zilele acestea repede de la margini la margini faptele de pe pământ?

Amin, amin zic vouă: fiți cuminți de acum! Cuvântul lui Dumnezeu grăiește din nori peste voi. Este Dumnezeu și lucrează Domnul cu îngerii în cete-cete și coboară cuvântul Său peste pământ. Mai bine de cincizeci de ani Mă las cuvânt pe vatra neamului român și-Mi pregătesc un popor, care stă înaintea Mea și-Mi primește venirea Mea în cuvânt ca să grăiască Domnul pe pământ, așa cum în vremi a grăit prin duhul proorociei. Am înaintea Mea din mijlocul neamului român, ales pentru Mine, am un popor stăruitor prin sfințenie și mult rugător pentru soarta cea de la Mine a acestui neam, acum, la sfârșit de timp, iar rugăciunea lui stă de-a pururi stăruind înaintea tronului Meu și al Tatălui Meu Savaot, iar Eu vin de lângă Tatăl cuvânt peste pământ la rugăciunea poporului Meu cel de azi, pe care Eu l-am născut de sus și l-am pregătit rugător să stea ca să împlinesc Eu strigarea lui spre cer, iar Eu, Domnul, îi spun lui cum să ceară la Dumnezeu în vreme de ispită și de durere, ca să vină Domnul cu izbăvirea și cu mângâierea pentru cei îndurerați și mult încercați.

Amin, amin zic vouă: ați adus ispită rușinoasă peste neamul român, din a cărui rădăcină sunteți și voi. Cei ce ați făcut fapta alungării cârmaciului de la cârma acestui neam v-ați luat unii după alții pentru fapta trădării de frați, faptă împotriva legii dragostei, legea cea de la Dumnezeu între frați. O, fiți cuminți de acum! Ajunge cât ați stricat, cât mers ați strivit, cât ați risipit, câtă față ați strivit neamului român înaintea neamurilor de pe pământ, care priveau cu laude spre mersul acestui neam. Citiți în Scripturile pe care ați ținut mâna și ați jurat că veți veghea pentru soarta neamului român ajutați de Dumnezeu, dar cum să vă ajute Dumnezeu pentru păcatul urii, cu care ați hrănit voi poporul român și ați putut să-l hrăniți ca să-l chemați apoi la întrebare și ca să vă spună el ceea ce voi ați pus în el ca să vă răspundă la întrebare cu ura cu care voi l-ați hrănit? Numai că el se trezește acum, căci neamul acesta vede cât l-ați lovit voi și câtă față i-ați strivit și la cât păcat l-ați îndemnat, căci n-ați stat cuminți, ci l-ați hrănit și încă îl hrăniți pe el cu duhul urii, ca să fie și ei fiii urii, păcat prin care voi vreți să ajungeți drepți și mari peste acest neam.

O, iată cât ați strivit de când v-ați suit la cârmă prin păcatul trădării, lăsând fără cârmă acest neam, căci voi n-ați cârmuit, ci ați stricat și ați lăsat descoperită paza cea pentru el și pentru viața lui de fiecare zi, căci n-aveți milă. O, citiți în Scripturi și vedeți în ele ce și-a atras Egiptul, care s-a împotrivit lui Dumnezeu și lui Moise, salvatorul cel de la Mine pentru poporul lui Dumnezeu cel de atunci până ce el M-a dat din mijlocul lui și M-a răstignit pe cruce, după ce am venit din cer la el prin naștere sfântă, din trup de Fecioară născut, ca să fie Dumnezeu cu oamenii pe pământ, iar voi nu știți unde sunt acum cei care au făcut atunci biruința cea plină de ură împotriva lui Dumnezeu. Vai lor, și vai vouă dacă vă veți îngădui încă să stați cu piciorul și cu apăsarea cea rușinoasă pe fruntea și pe umerii neamului român, neamul Meu cel de la sfârșit de timp, pe vatra căruia Eu, Dumnezeu-Cuvântul, stau de peste cincizeci de ani cuvânt, și s-a făcut carte pe pământ cuvântul Meu cel de azi. Țara română este țara Mea cea de la sfârșit de timp, pregătită Mie de Tatăl încă de la nașterea Mea pe pământ ca să vin și să Mă slăvesc peste ea cu cuvântul venirii Mele și cu slava lui peste un popor, și de mult tot spun Eu aceasta neamului român.

O, nu înseamnă că nu lucrează cuvântul Meu cel rostit peste voi dacă voi vă veți vedea încă de ale voastre fapte rele acum și nu dați să aplecați urechea ca să auziți de la Dumnezeu duhul proorociei peste voi, cuvântul care grăiește din norii slavei și se face auzit pe pământ și se scrie în cartea sa.

Amin, amin zic vouă: nu puteți voi cârmui soarta neamului român, căci sunteți nedrepți cu el, și unii pentru alții sunteți nedrepți, și se vede bine aceasta. Patria română este iubirea Mea cea de la sfârșit de timp, dată Mie de Tatăl acum două mii de ani ca să-Mi ridic din ea mireasă, iar Eu să-i fiu Mire. Amin.

Dacă voi credeți și spuneți că nu este Dumnezeu, aceasta nu înseamnă că Dumnezeu nu este. Este Dumnezeu! Eu, Domnul, vă spun aceasta, și vă spun că vă faceți rost de pedeapsă rușinoasă pe pământ și în cer dacă nu dați din voi păcatul urii și al dezbinării între frați. V-ați așezat peste acest neam după ce l-ați hrănit cu ura și cu minciuna, și stați peste el așa cum sunteți voi, căci nu sunteți salvatori, ci sunteți călcători de poruncile sfinte și mărturisiți strâmb din zori și până-n zori și dați să duceți în cursă usturătoare neamul român și fața lui cea de la Dumnezeu. O, de unde ați răsărit? Din ce sămânță v-ați ivit și unde voiți să ajungeți? Cui slujiți voi, pentru cine vă luptați voi și cât credeți voi că nu sunteți dați de gol? Dați să uitați de Dumnezeu și de răsplata pe care v-o adunați fiecare la Dumnezeu prin faptele urii din voi. O, până când se va lăsa înșelat de voi acest neam?

Amin, amin zic vouă în zi de sărbătoare de sfinți: trageți-vă înapoi! Duhul proorociei, Dumnezeu-Cuvântul grăiește peste voi aceasta. O, cum de nu vă săturați, cum de nu vă înfricoșați să lucrați atâta minciună zi după zi și atâta nedreptate, o, fii ai urii? Se uită Domnul la voi cât vă zbateți. Când nu vă merge cu o minciună scoateți alta, și așa vă țineți mersul ca să străbateți și ca să rămâneți voi la cârmă și ca să duceți la prăbușire acest neam. O, nu vă este milă? Vă va ajunge frica și disperarea curând, curând dacă nu veți asculta acum de cuvântul Meu de peste voi. Vă iau cu ușorul și cu mila acum, așa cum Dumnezeu lucrează pentru salvarea celor vinovați, căci v-ați strâns prea multă vină, iar ea apasă mult peste voi. O, ieșiți de sub ea și îndreptați-vă spre pace și spre duhul dreptății a toate și nu uitați că Eu, Domnul, am spus prin acest cuvânt vouă și tuturor celor cu voi din această ceată și v-am spus pe când ați mai luat cârma că dacă vă veți tot împotrivi pentru venirea acasă a unsului Mihail regele, fiul cel pribeag de atâția ani din pricina celor nedrepți cu el, care l-au dat de la cârmă atunci când l-au alungat, v-am spus că dacă nu veți asculta așa, vă voi da în lături, și v-am dat, și iarăși v-am spus apoi că dacă veți lăsa să vină acasă cel alungat, vă voi da iarăși dregătorie, și așa a fost, precum v-am cuvântat atunci, și am fost Dumnezeu adevărat prin cuvânt peste voi.

Amin, amin zic vouă și acum și vă spun că dacă vă împotriviți celui ce este numit la cârma acestui neam și veți face încă fărădelegea pe care ați făcut-o asupra lui, Eu, Domnul, voi face cu voi și cu copiii voștri, voi face ceea ce am făcut lui Faraon și egiptenilor, care s-au împotrivit lui Dumnezeu și trimisului lui Dumnezeu, care să-l scape pe Israel de sub robie, căci plângea la Mine acest popor robit ca să-l aud și ca să-l iert de păcatul urii de frate, prin care el greșise, și să-l dezrobesc pe el de sub plata păcatului lui.

O, dacă veți face încă minciună și ură ca să vă acoperiți cu ele, Eu, Domnul, voi aduce peste voi tânguire fără alin, căci vai celor ce se luptă cu Dumnezeu și cu mersul Său peste pământ pentru mântuirea celor drepți cu El și cu cei drepți ai Săi!

Tatăl Meu Savaot, Dumnezeul oștirilor cerești M-a trimis la voi și Mi-a spus așa:

— Du-Te, Fiule mântuitor, du-Te, Mieluțule milos, du-Te spre ei și stai cuvânt deasupra lor în numele lui Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, Dumnezeul Cel întru Treime slăvită lăudat, și spune-le lor cuvântul cel pentru faptele lor!

— Eu L-am ascultat pe Tatăl, căci Îi sunt Fiu ascultător, și am venit și am cuvântat vouă, și stau acum privind la voi, așa cum am stat îndurerat pe nori de heruvimi, pe norii slavei Mele și am privit îndelung la voi și am suspinat în toată această vreme, de când voi ați făcut și încă faceți păcatul minciunii, păcatul trădării, rănind voi cu duhul urii pe fiii neamului român, frați împotriva fraților lor ridicându-se prin păcatul urii și al învrăjbirii dintre frați, păcat prin care voi vreți să biruiți împotriva celor drepți, păcatul vânzării de neam și de frați, vânzând și cumpărând cu bani voința lor pentru voința voastră cea spre păcat. O, nu puteți să fiți voi cei buni după ce ați lucrat atâta rău, după ce Eu, Domnul, am luat cătușele de peste acest neam, spre slava lui cu Dumnezeu acum, la sfârșit de timp.

Iată ce vă povățuiesc: sunt încă milos pentru voi, căci sunteți mult vinovați și aveți nevoie de mila Mea. Mergeți și faceți împăcare cu cel alungat de voi de la cârma neamului român, și pe care Eu, Domnul, l-am așezat, căci am de așezat un nume măreț pe fruntea acestui neam, neamul Meu cel de la sfârșit de timp, deasupra căruia Eu stau cu nori de cuvânt și îl călăuzesc pe el. Mergeți spre cel alungat de voi și îmbrățișați-vă, căci sunteți frați. Nu vă temeți de el! Temeți-vă de Dumnezeu și fugiți de păcatul răzvrătirii! Temeți-vă ca nu cumva să trageți voi în prăpastie grea neamul român, care are mulți dușmani ascunși sub nume bun de binefăcători, în vreme ce ei vând și cumpără vânzând pentru câștigul lor de pe urma acestui neam, necăjit acum și încă de acum încolo din pricina ispitei adusă de voi peste el și a rușinii pe care ați lucrat-o voi pe fruntea lui înaintea popoarelor. Nu uitați că lucrarea minciunii are de tată pe diavolul. Smulgeți-vă din cursa acestui dușman și luați în voi duhul dragostei, duhul dreptății, duhul păcii, o, fiilor, căci nu diavolul este, ci Dumnezeu este Dumnezeul acestui neam.

Ridicați-vă toți laolaltă și arătați acum neamurilor de pe pământ că știți să biruiți pe diavolul, care a adus dezbinare între frați. Nu uitați că nu puteți voi să faceți bine neamului român, și nu puteți pentru că n-ați putut cu duhul iubirii. O, învățați de acum înainte, învățați iubirea dintre frați și fiți înțelepți pas cu pas pentru fiecare pas, o, fiilor.

Amin, amin zic vouă: trimit acum spre voi cuvântul dintre Mine și voi. Eu, Domnul, voi privi îndelung spre voi și voiesc să vă văd ascultători de Dumnezeu, fiilor. E primejdios lucrul vostru cel cu dușmănie lucrat. Lăsați-i pe cei vinovați să-și ispășească faptele. Nu le faceți voi jocul, căci dreptatea nu poate fi dată în lături și nu-i trebuie ei slujire ca să iasă cu biruință deasupra faptelor nedreptății, peste care nu se poate pune nimic, căci ele au putere prin ele însele chiar împotriva celor ce le lucrează pe ele.

Acum, Eu, Domnul, vă spun vouă: Pace vouă! Nu vă jucați cu ceea ce vă spun. Pace vouă vă spun! Pace între voi și cei învrăjbiți de voi unii împotriva altora în neamul român! Fiți înțelepți, că aceasta ce vă spun este sabie care taie la două capete. Dați voie păcii sfinte să se așeze între frați și apoi peste neamul român, încercat acum de ispita cea grea. Hrăniți iubirea, nu hrăniți ura în sufletele fiilor acestui neam. Dumnezeul dragostei vă va aduce vouă pacea dacă veți lucra dragostea și veți urî minciuna, care iată câtă durere, câtă rușine și câtă pată a adus peste acest neam înaintea a toate popoarele, iar aceasta din pricina a ceea ce voi ați pus în lucru și ați lăsat fără cârmuire acest neam, și se vede aceasta.

Vă aștept să îndreptați la loc și să întăriți la loc pe cele dărâmate de la locul lor. Treceți de partea dreptății a toate, o, fiilor! De lângă Tatăl Savaot am venit cuvânt peste voi, iar Tatăl este în Mine, precum Eu întru El sunt. Amin.

Pecetluiesc cu numele Meu cartea Mea spre voi. Eu sunt Cel ce sunt. Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu, Domnul Iisus Hristos, și am grăit vouă în zi de sărbătoare de sfinți, iar prin poporul cuvântului Meu vă trimit vouă cartea Mea spre voi, grăirea Mea de peste voi în zile de grea încercare peste neamul român, pe care Eu, Domnul, voiesc să-l mângâi și să șterg de pe fruntea lui rușinea care s-a așezat acum, iar fruntea lui să strălucească iar și să vadă popoarele slava lui Dumnezeu, dragostea lui Dumnezeu între fiii neamului român. Amin, amin, amin.

Mă voi întoarce în carte ca să grăiesc fiilor poporului Meu grăirea Mea cu el în zi de sărbătoare de sfinți, căci este în cer în ceata mucenicilor zi de sărbătoare pentru mucenicul Pantelimon, cel plin de dragoste, de credință, de stăruință lucrătoare pentru întoarcerea la Dumnezeu a multor suflete și plin de dorul după Dumnezeu pe pământ, iar sfinții Mei sunt întru venirea Mea, căci scris este în Scripturi pentru vremea aceasta că vine Domnul, vine cu zecile de mii de sfinți ai Săi, căci sfinții sunt slava Lui, slava Domnului, precum Eu, Domnul, sunt slava lor. Amin, amin, amin.

Partea a doua

Mă așez cu tine la masă de cuvânt, poporul Meu. Te-am chemat la Mine prin cuvânt, te-am chemat și M-am făcut auzit de tine, iar tu ai ales pentru tine viața cu Dumnezeu. Apoi Eu M-am dăruit ție din destul cu mult cuvânt dătător de viață și a prins viață în tine dragostea de Dumnezeu, dar la aceasta trebuie apoi să vegheze mult sufletul care s-a voit al lui Dumnezeu prin acest cuvânt de naștere de sus a omului, căci dragostea se aprinde numaidecât, ca lumânarea cea din noaptea învierii, când vin să ia lumină mulți, iar ca să rămână omul în zi de înviere mereu, trebuie să se întâmple minunea aceea de a nu se stinge lumânarea cea de la înviere, căci Eu după ce am înviat n-am mai murit, ci M-am făcut dragoste care nu moare, care nu cade niciodată, și am rămas pentru fiecare om dragoste, lumânare de înviere am rămas, căci Eu sunt lumina lumii dacă sunt în lume, și iată, sunt cuvânt de înviere peste pământ și strig în lung și în lat cu glas duios: Veniți de luați lumină, veniți la înviere, căci moartea vă ține pribegi de Dumnezeu, și numai Dumnezeu este viață și este lumină pentru hrana vieții în om! Amin.

E zi de pomenire de sfinți mucenici, Ierusalime, poporul Meu. Ți-am pus numele Ierusalimul cel nou, o, poporul Meu. E de lucru mult pentru păstrarea acestui nume măreț. Eu lucrez cu sfinții din cer, iar tu de pe pământ lucrezi pentru cer, și e de lucru mult, fiule. Ucenicul Pantelimon este cu ceata de mucenici cu el la masă aici și este sărbătorit cerește, și toți sfinții mucenici iau bucurie de la masa Mea cu tine în ziua lui de serbare. Acest mucenic a avut dor mare în el după Dumnezeu și după dragostea de Dumnezeu a oamenilor, iar dorul acesta face minuni mari, și s-a făcut veste peste tot de dragostea de Dumnezeu a acestui mucenic, iar diavolul văzând așa, s-a ridicat cu aprigă mânie să oprească din lucru minunile lui Dumnezeu, căci sfinții sunt minuni pe pământ și surpă ei de peste tot puterea diavolului și amenință lucrarea lui cea rea, care se face necredință și nepăsare de Dumnezeu în calea oamenilor, și iată cât norod fără Dumnezeu pe pământ! Numai că sfinții și lucrarea lor lasă bogăție mare de har în urma lor, iar aceasta rodește tainic și Îi ridică lui Dumnezeu popor credincios, care surpă pe diavolul și îi slăbește puterea, și poate Domnul pe pământ prin sfinții Săi.

Am grăit în ziua aceasta cu cei ce s-au așezat acum la cârmă peste neamul român prin duhul minciunii din ei ca să strivească mersul acestui neam, căci aceștia nu știu să aibă dragoste de oameni, și numai de duhul diavolului se țin, căci mint mereu și mărturisesc strâmb mereu și vor să fie ei cei mari. Am grăit cu durere, și cu durere Mă voi atinge de ei dacă vor voi să fie încă îndărătnici, căci sunt cu sfinții în lucrare mare peste soarta neamului român, neamul Meu cel de la sfârșit de timp, din care Eu, Domnul, Mi-am pus deoparte un popor ucenic, căci am nevoie pe pământ de popor sfânt, la care să poposesc cu sfinții și să-Mi rostesc cuvântul cel pentru facerea din nou a lumii, căci așa este scris pentru vremea cea de acum, când fărădelegea a dat peste margini și când vine Domnul ca s-o pună la locul ei, s-o dea deoparte și să-Și curețe aria ca să meargă Domnul și să facă biruința cea pentru sfinți, cu sfinții lucrând și biruind. Amin.

— Cu sfinții, o, Doamne, cu ei vii și lucrezi pe pământ, iar mersul Tău este tainic, și de aceea poți.

Tainic Te-am iubit eu pe pământ, după ce inimioara mea Te-a cuprins în ea cu puterea dorului din ea, și Te-am semănat cu răbdare în mulți apoi. Te chemam și Te rugam să fii milos cu cei luați de moarte și de suferințe fel de fel, și mai ales de necredință în Tine, o, Doamne. Ardeam de dor să Te cunoască, să Te iubească oamenii. Cei mari ai vremii de atunci n-au putut să se aplece adevărului și s-au temut să nu-și piardă slava lor și n-au putut să aștepte prea mult după ce slava Ta venise peste mine și lucra și uimea lumea toată cu minunile ei văzute, ale căror urme au rămas atunci în timp și în oamenii de atunci și în cei de după mergerea mea la Tine între sfinți, o, Doamne, și iată, așa biruiește cu Tine omul cel plin de dragoste de Dumnezeu și care nu se mai poate încânta cu altceva pe pământ între oameni, căci dragostea Ta când este cu adevărat în om, nu este putere mai mare ca ea pe pământ ca s-o poată întrece.

Mă doare pentru rătăcirea cea atât de mare a celor ce au furat locul cârmei peste neamul român, și mă doare cât Tine, o, Doamne. Voiesc să Te ajut cu toți sfinții și să-i rușinăm pe aceștia și să-i ajutăm să-și vadă măsura cea mică a inimii lor, și care nu poate nimic pentru acest neam. Dar nici pentru ei înșiși nu pot nimic aceștia, căci cei fără dragoste nimic nu sunt și nu sunt aceștia, și este diavolul, care se încruntă pentru soarta neamului român, neamul Tău cel de la sfârșit, Doamne.

O, popor iubit, te-a luat Domnul din neamul român și te-a ales al Lui. Ai grijă de Domnul, ai grijă de El mereu, precum noi din cer lucrăm așa! Noi din cer, iar voi de pe pământ, așa să-L ajutăm pe Domnul. Stați numai față în față cu Domnul și umblați ca El înaintea Lui. Să audă oamenii de pe pământ învățătura Domnului de peste voi și să aibă de unde învăța de la Domnul, căci este scris că pe muntele Domnului va sta legea Lui și vor lua din ea popoarele și vor învăța.

O, popor ucenic, trupul Domnului este frumos foarte în cer și pe pământ, la fel și glasul, la fel și mersul, la fel și iubirea Lui. El are pasul mic și des și plin de farmec sfânt. Mișcarea trupului Lui este plină de slavă, cum nu este pe pământ decât numai la El, și este ca adierea vântului cel lin, ca un cântec lin, care liniștește peste tot. Omul însă uită să fie frumos înaintea Domnului, înaintea îngerilor și înaintea oamenilor și uită să arate că el este cu Dumnezeu și că nu este singur. Toate ale Domnului sunt frumoase foarte: mersul, graiul, iubirea, privirea, simțirea, toate sunt minunate în El în cer și pe pământ, iar voi să căutați la El mereu și să luați de la El ființa Lui pentru voi așa cum este ea, și de la voi să ia cei ce vă privesc și vă știu ai Lui.

O, iubiți cuvintele rugăciunii dată vouă de la sfinții cei plini de pocăință pe pământ înaintea Domnului, și, în sfârșit, iubiți cuvântul Domnului de peste voi, ca să le puteți pe acestea cu dor împlini peste voi. Fiți cu pasul sfânt înaintea Lui întru toate câte faceți și sunteți. Închipuiți-vă în toată clipa că El este odată cu voi peste tot, din culcare până în sculare și din zori în noapte. Căutați să aveți mereu veghe multă peste voi, o, fii cerești, și nu vă bucurați de nici o clipă care nu vă este vegheată.

Iată taină vă spun vouă: nu este îngăduit să se mustre frate pe frate, ci doar să se învețe unul pe altul cu duhul blândeții și al binefacerii, în toată sfiala cea sfântă dintre frați, iar lucrarea mustrării să vină numai de acolo de unde Domnul a pus-o să lucreze ea, așa încât frații să se supună unul altuia pentru lucrarea dragostei de Domnul între ei. Dacă se ivesc pricini, aduceți-le înaintea Domnului prin lucrarea cea bisericească, și nicidecum să dovedească semeție careva dintre voi, mustrând pe frați pentru vreo faptă, căci rânduiala dintre voi este frățească și este să fie sub veghe lucrarea frăției.

Iubiți sfatul și lucrarea lui, o, fii ucenici, căci dacă nu este iubire nu este primire, și iată, trebuie multă iubire. Felul cum arată fiii lui Dumnezeu zi și noapte trebuie să fie frumos mai întâi înaintea îngerilor, și numai apoi înaintea oamenilor, căci cine nu ține seama de îngeri, nici de oameni nu ține seama cu statura sa omul. Viața și haina călugărească a vestit-o Domnul în dorul Său an după an în cuvântul venirii Sale aici, la voi, și e dorul mare în El să aibă în voi popor frumos cu firea și cu fapta și cu portul cel sfânt, cel îngeresc, căci portul îngeresc pe pământ este nădejdea Domnului, este cel plin de taine prin alcătuirea lui, și iată, în locurile mănăstirești nu mai este trăită taina și viața cea îngerească după toată așezarea ei cea din părinți peste cei ce îmbrățișează viață și cale cu îngeri între oameni.

Toate trebuie să însemne slavă îngerească la voi, iar noi, sfinții cerului, avem privirea în jos, spre fiii lui Dumnezeu, care trebuie să se descopere cu slava Domnului de peste ei, fiindcă toată făptura aceasta așteaptă: descoperirea fiilor lui Dumnezeu, slava Domnului cu ei lucrând și slava lor pentru Domnul lor. Noi, sfinții Domnului, avem nevoie de mângâiere, de frumos ceresc pe pământ, și acestea vor aduce răscumpărarea noastră și a luptei pe care am dus-o pe pământ pentru Domnul cu prețul vieții noastre înaintea celor mari și necredincioși de peste oameni, iar nădejdea noastră nu se stinge, fiindcă Domnul are poporul Său și lucrează în mijlocul lui cu sfinții Săi și va veni biruința cea scrisă în Scripturi pentru sfinți, iar slava aceasta va cuprinde în ea cerul cel nou și pământul cel nou, ținute de Domnul în taină până la arătarea lor, căci aceasta este făgăduința Lui cea pentru sfinți.

O, slavă Ție, Atoateziditorule Doamne! Tu ești calea și mersul sfinților Tăi și ești biruința cea pentru ei. Apropie-Te cu toată slava Ta cea de la sfârșit de timp, apropie-Te cu ziua aceea, o, Doamne, căci cere aceasta timpul, și cere dorul sfinților Tăi, și dorul lor este mare și este mult! Amin.

— Aceasta fac, o, sfinți iubiți. Eu, Domnul, nu uit iubirea voastră cea mare. Pentru ea Îmi pregătesc slava și ziua ei cea mare, ca să vă pot încununa iubirea.

Mă aplec ca un Dumnezeu în fața ucenicului sărbătorit acum, Pantelimon. Ai deslușit poporului cuvântului Meu taina slavei Mele, mișcarea trupului Meu, mlădierea mersului Meu, frumosul glasului și al iubirii Mele, din care sfinții Mei gustă cu multul. Așa voiesc să-l văd Eu pe poporul cuvântului Meu de azi. Să semene cu Mine îl voiesc pe el, să am prin el pe pământ fața Mea, mersul Meu și mlădierea lui, glasul Meu cel frumos prin glasul lui și prin iubirea lui cea pentru Mine, între frate și frate ea apoi. Și am încă grijă să-i spun lui că mersul lui când are de ieșit din staulul cel binecuvântat pentru el, acest mers trebuie călăuzit cu cuvântul Meu, căci lumea are mersul ei, grăirea ei, felul ei, iar fiii cuvântului Meu trebuie să fie scumpi la vorbit și mult de tot cuprinși în taină față de felul graiului lumii. Rânduiala ieșirii în vreme de nevoie trebuie să fie vegheată din cer și de pe pământ, iar fiii acestui popor să nu se dea la vorbă cu fiii lumii, care trebuie să-i vadă pe ei fii ai lui Dumnezeu pe pământ.

Vă învăț acum rânduială pe voi, cei ce ieșiți din staul pe calea fiilor lumii când este nevoie de ieșit. O, nu vă arătați mult vorbitori cu cei din lume, care vă trag de limbă și vă îndeamnă să vorbiți cu ei după cum vorbesc ei cu lumea. Luați cu voi o carte sfântă și stați cu gândul în ea când ieșiți, și fiți bine îmbrăcați pe deasupra cu platoșa cumințeniei, căci cei ce grăiesc mult și oricum, aceia sunt fiii lumii și grăiesc ca în lume, iar voi sunteți fiii lui Dumnezeu. Fiecare rânduială de pe pământ are purtător de cuvânt, care știe măiestria cuvântului grăit din dreptul fiecărei rânduieli, iar voi trebuie să știți bine aceasta și să nu uitați scutul de peste voi, pe care vi-l poate vătăma chiar limba voastră nestăpânită și largă la vorbit când voi ați da să intrați în vorbă cu fiii lumii așa cum vor ei când voi ieșiți fiindcă aveți nevoi.

O, fiilor, fiți ca Mine și, mai mult, fiți copii cuminți, fiți micuții Mei înaintea fiilor lumii, care dau să vă tragă de limbă să vorbiți cu ei după felul vorbirii lor. Păstrați-vă în taina care vă cuprinde în ea, căci voi sunteți acoperiți în taină, fiilor. Vă spun că am durere de la unii din poporul cuvântului Meu și care sunt știuți de lume ai Mei. O, păstrați-vă taina grăirii în taina tăcerii, fiilor, că e taină mare grăirea. Vă rog Eu, Domnul, nu uitați aceasta. Arătați că sunteți cerești pe pământ, căci cuvântul Meu are putere, nu numai grăire are el.

Mereu am dorit și mereu doresc să nu umblați singuri, și fiecare când iese să aibă lângă el pe cineva mai veghetor, și unii pentru alții să vegheați pentru cerul din voi și să vadă aceasta fiii lumii și să se sfiască de voi. Iată, vă trimit pe voi spre cei care vă călăuzesc cu cuvântul Meu din ei pentru voi. Ascultați de ei, o, fiilor, și primiți rânduială peste voi prin ei. Ei nu grăiesc de la ei înșiși, ci cuvântul Meu este așezat în ei spre lucrarea lui peste voi. Iată, trebuie și mustrare, trebuie și veghe, trebuie și îndreptare prin lucrarea mustrării, numai să stea pe deplin cu faptele lor în lumină și în veghe toți cei care iubesc calea Mea cea de azi peste un popor călăuzit de cuvântul Meu. Amin.

O, câtă învățătură trebuie mereu! Așa este și în cer. Cei din cer primesc de la Dumnezeu și cer de la Dumnezeu lucrarea cea sfântă a lor pe pământ, și vine de pe pământ cerere și strigare și Domnul lucrează cu trimișii Săi și așa este în cer, și așa trebuie să se lucreze și pe pământ, și apoi de pe pământ spre cer.

O, mare este lucrarea învățăturii Mele de peste tine, poporul Meu Ierusalim pe vatra neamului român! Acum vă spun vouă, fiilor, că se apropie tot mai aproape ziua de praznic pentru mama Mea Fecioara, ziua când am mutat-o Eu pe ea între cei din cer. Voi aveți în grijă lucrul cel pentru pregătirea sărbătorii și pentru întâmpinarea poporului creștin care vine în sărbători la izvor, și mulți din ei se culcă și se scoală numărând zilele și nopțile care mai sunt până la sărbătoarea care îi va strânge iar lângă izvorul Meu de cuvânt și lângă voi.

Duhul păcii îl cobor cu multul peste voi. El se naște din duhul iubirii Mele dintre voi și din duhul ascultării, și acestea aduc armonie și pe Duhul Sfânt, călăuzitorul a toate, o, fiilor. Eu, Domnul, am grijă de voi și de lucrul care este de lucrat și de pregătit. Și mai este un pic de lucru și binecuvintez lucrarea mânuțelor voastre pentru săvârșirea sălii de nuntă de sub cortul alb, căci Eu și cu voi suntem săraci pe pământ și lucrăm cu bucățica atunci când lucrăm, și așa adăugăm la întregirea fiecărei lucrări, fiilor.

Vă las în duhul păcii Mele, pe care o cobor peste voi, și de care voi să aveți grijă, măi fiilor. Puneți pe masă la lucru duhul vostru lângă Duhul Meu dintre voi și pregătiți acum sărbătoarea și duhul ei, și învățătura care o are pentru cei cei vin și iau din lucrul Duhului Meu cu voi, fiilor.

Eu vă voiesc plini de har mereu, mereu, fiilor. Fiți izvor de har, căci Eu vă dau, spre împărțirea lui, și inimi calde se vor încălzi încă și fierbinți vor fi pentru Mine și pentru voi, căci Eu prin voi Mă împart și sunt împărțitor de har. O, aveți grijă de duhul păcii dintre voi, de pacea Mea cu voi, o, fiilor. Amin, amin, amin.