Sunt Împăratul slavei și intru cuvânt în cartea Mea cea de azi.
Deschideți, voi, cei din porți, deschideți ca să intre Împăratul slavei la masă de cuvânt cu voi! Vă am așezați de planul Meu ceresc înaintea Mea ca să-Mi ascultați glasul cuvântului Meu și să-l așezați în cartea sa. Eu sunt Domnul Cel tare și puternic, Domnul Cel tare în război. Amin.
Eu sunt, fiilor veghetori, și scriu acum în cartea Mea cu voi, scriu și Eu cele ce se petrec acum pe pământul român ca să fie ele scrise în cartea Mea spre binecuvântarea celor ce slujesc adevărului și spre certarea celor ce slujesc minciunii ca să fie ei rușinați de înseși faptele lor.
În zilele acestea s-au ridicat iarăși cei răzvrătiți în neamul român și au semănat iarăși mulți dintre ei ocară și apoi alungarea iarăși de la cârma acestui neam a celui binecuvântat de Dumnezeu ca să dea față curată patriei române înaintea popoarelor și să șteargă de pe fața ei ocara cea lucrată de fiii cei răzvrătiți, care n-au avut și n-au în ei iubirea adevărului, căci sunt trufași sub vina faptelor lor, faptele fărădelegii, dar iată, efa a ieșit deasupra, și în ea se află fărădelegile lor, iar cu ea un sul de hârtie lung și lat, în care s-a scris răsplata fărădelegilor lor, căci orice fur va fi nimicit, și oricine a jurat și jură strâmb va fi zdrobit, precum este scris, și va intra acest sul de hârtie în casa furului și a celui ce jură strâmb în numele adevărului și va sta acolo în casă până va nimici pe rând zidirea ei, așa cum este scris în Scripturi despre efa fărădelegii și despre lucrarea ei.
S-au ivit iarăși faptele celor trufași care au voit să răstoarne la pământ pe cei curați cu mâinile și cu inima, așezați la cârma neamului român, pe fiii care s-au dăruit cu viața lor slujirii adevărului, iubirii frățești, ca niște apostoli care slujesc pe frații lor cu dreptate și cu adevăr, căci Eu, Domnul, i-am ridicat și i-am așezat la cârmă ca să lucreze drept și sfânt, și să se pedepsească cei fărădelege prin legea dreptății a toate, și să fie binecuvântare pentru adevărul a toate.
Eu, Domnul, am în mâna Mea soarta neamului român, căci stau de mai bine de cincizeci de ani cu cuvântul gurii Mele coborând și grăind pe vatra acestui neam, și am avut și am vase alese, care-Mi scriu cuvântul în cartea Mea cea de azi, cuvântul lui Dumnezeu peste pământ, căci a venit această vreme ca să se audă glasul lui Dumnezeu chiar și de cei din morminte, precum este scris în cartea Mea cu ucenicii Mei cei de acum două mii de ani, și vine cu pași repezi învierea celor ce Mă așteaptă să vin cu ea pentru ei, și vine biruința Mielului lui Dumnezeu și a celor ce-L iubesc crezând în El și urmând adevărul, și trâmbițele sună pentru venirea Lui. Amin.
Grăiesc acum celui așezat de Mine, Domnul, la cârma neamului român ca să curețe de pe el duhul minciunii și pe slujitorii acestui duh viclean, duh care a acoperit toată fața pământului, căci voiesc să fac din fiii cei credincioși ai neamului român popor al Împăratului slavei, Domnul Iisus Hristos, Care Se face cuvântul lui Dumnezeu pe vatra acestui neam în zilele acestea, căci a venit această vreme.
Apleacă-te cu credință înaintea cuvântului Meu, căci stau în sfat cu tine, fiindcă tu iubești duhul adevărului și stai drept și veghetor asupra duhului minciunii, duhul cel rău, care scurmă peste tot ca să intre peste tot și să robească oameni sub stăpânirea lui. Te-am așezat de veghe la cârma neamului român ca să-l ocrotești pe el de duhul cel rău al omului viclean, și iată, acest duh al urii de Dumnezeu și de frați s-a născut și se naște mereu din duhul trufiei încă de la începutul lui Dumnezeu cu omul, și a fost el înfierat de Dumnezeu în istoria veacurilor, și am ridicat în toate vremile fii înțelepți și veghetori ca să înfierez prin ei și să se pedepsească cu judecată scrisă acest duh potrivnic lui Dumnezeu și adevărului Său între pământ și cer.
Mă aplec înaintea ta ca un Dumnezeu și îți mulțumesc pentru iubirea ta cea multă și mare pentru neamul Meu cel de azi, peste care Eu te-am așezat cârmaci cu veghe, neam ales de Tatăl Meu Savaot pentru slava Mea cea de la sfârșit de timp, neamul român, pe care Eu, Domnul, îl pregătesc tainic ca să fac din mijlocul lui lumină mare peste neamurile pământului, care vor vedea slava Mea strălucind pe vatra neamului român, neam dușmănit de mulți prin vreme, dar care și-a ridicat mereu crucea pe umeri și a biruit cu ea pe păgâni.
Iată ce-ți cer: cercetează-Mă ca să știi bine cum am lucrat Eu, și tot așa și tu să lucrezi, căci oamenii lucrează ca oamenii și nu ca Dumnezeu. Grăiește-i dulce acestui neam și mângâie durerea lui și spulberă nedumerirea lui și învață-l cum să privească el adevărul a toate. Spune-le fiilor români toate așa cum sunt, și spune-le că așa a fost acest neam, sub cruce a stat și așa a mers, din pricina celor care de la mijloc l-au trădat prin vreme și l-au vândut la cei dușmani lui. Să-i înveți pe fiii români ce este trădarea și să le spui lor să nu învețe de la nimeni pe cele rele, că iată, s-au ridicat în numele lor oameni sus la cârmă pentru ei și sunt aceia vânzători de frați și de suflete, căci pentru bani își vând aceștia făgăduința pusă pentru slujire curată acolo unde s-au ales ei să stea, și unde s-au îmbolnăvit prea greu de setea de putere peste acest neam, pe care îl stăpânește Dumnezeu sub binecuvântarea Sa, și pe care tu îl iubești cu mare iubire.
Fie-ți milă de Iuda ori de câte ori el se arată cu faptele lui, căci și Mie Mi-a fost de cel din vremea Mea și l-am așteptat să se pocăiască de fărădelegea lui. E de ajunsă plata fărădelegii, iar noi să privim cu milă căderea lor sub faptele lor de trădare și de fuga de sub vină, după ce și-au scris vină rușinoasă pentru faptele lor, căci când iubirea se schimbă în ură ea se dovedește a nu fi fost ea, ci numai minciuna feței ei. Armele tale să fie dreptatea și adevărul, cu care și Eu, Domnul, am biruit moartea și am adus viață celor ce Mă urmează pe pământ.
Mergi acum înaintea poporului român și povățuiește-l să privească atent și să se aleagă atent de partea lui Dumnezeu și a celor ce Îl iubesc pe El pentru ei în numele Meu. Spune-i neamului român să nu se lase amăgit de cei ce lucrează fărădelegea, care se vede bine când ea iese deasupra, căci așa este lucrarea ei, căci cei ce lucrează fărădelegea sunt cei ce spun apoi că sunt slujitori ai binelui ca să-i creadă cei mulți și să li se supună lor și fărădelegilor lor ascunse sub cuvântul dreptății și al facerii de bine, cuvânt pe care ei nu și-l pot ține, căci sunt vânzători de frați pentru slava lor de la cei mulți.
Pe nimeni să nu învinuiești, ci numai păcatul minciunii să-l înfierezi, căci trebuie să ne fie milă de cei ce cad atât de greu prin păcat, căci omul este slab de tot când uită de Dumnezeu și de dreptatea Lui pentru orice faptă pe care el o săvârșește.
Îți voi șterge iarăși fața împroșcată de cei ce te urăsc din pricina ascunderilor lor pentru faptele lor rușinoase și lacome între fiii oamenilor, căci slava și cinstea de la oameni nu se câștigă cu nedreptate și cu duhul trufiei inimii, ci se câștigă cu iubire de semeni, cu lepădare de sine pentru frați și cu mare duh de umilință în folosul celorlalți, iar cei ce altfel caută slava lor, aceia cad și se prăbușesc, și pot învăța din aceasta dacă vor să învețe din greșalele lor, ei și cei asemenea cu ei.
Îți șterg iarăși fața. Ridică spre putere sfântă lângă tine pe fiii cei curați cu iubirea și cu inima și cu mâinile și dă-le lor nădejde, așezându-i pe scaunul dreptății înaintea neamului român și în numele lui peste el. Îi pecetluiesc și pe ei cu puterea Mea cerească, cu pecetea viului Dumnezeu, și aș voi să-i îndrum pe ei ca un Dumnezeu, căci fiii cei buni trebuie călăuziți, că altfel omul poate să se abată sau să nu poată ști primejdia când ea vine ca să se ridice ei spre veghe și spre biruință cu Domnul, căci de la Mine și nu de la om vine biruința cea bună.
Întărește-te cu trupul și cu duhul și cu sufletul acum, căci lupta este obositoare, dar Eu, Domnul, stau lângă tine și-ți sunt de sprijin ceresc Eu și sfinții Mei, Eu și voievozii cei drepți ai acestui neam, și care își au locul în cerul sfinților români și au lucrare mare și văd ei slava Mea, văd pe Împăratul slavei cu masă de nuntă și de cuvânt de nuntă pe vatra acestui neam, în care ei își odihnesc așteptarea și apoi învierea, căci vin cu învierea, vine Domnul, precum este scris că vine, și va da fiecăruia după cum este fapta sa.
Nu uita că poporul Meu cel micuț, în mijlocul căruia Îmi las auzit glasul ca să fie scris cuvântul gurii Mele, pe el îl am la rugăciune vie pentru tine și pentru neamul român, iar lovitura de la cei trufași se va vindeca, și le voi da celor ce plâng, le voi da lor bucuria, căci îl țin în post și în rugă cu strigare pe poporul cuvântului Meu, ca să împlinesc Eu ruga lui spre Mine, că așa este împlinirea, trebuie cerută ea, ca să vină de la Dumnezeu fapta ei apoi. Poporul cuvântului Meu, ales de Mine din mijlocul neamului român, ascultă el glasul Meu și lucrează ceea ce Eu îi dau și așa lucrăm, și așa ar fi să fie lucrarea neamului român, pe care Eu, Domnul, tainic îl pregătesc ca să-l ridic pe culmile slavei Mele și să-l știe pe el popoarele și să se apropie spre slava Mea din mijlocul lui, iar Eu voi sufla și voi aduce voia Mea pe pământ, căci pentru aceasta vin și lucrez.
Acum pace ție! Ești ostenit cu duhul, dar îți dau de la Mine ca să poți. Iubirea Mea te ține în puterea ei cea de sus. Mi-e dor să se aplece neamul român spre slava cuvântului Meu din mijlocul lui, căci am istorie scrisă de peste cincizeci de ani în zilele acestea, și nu de azi grăiesc cuvântul Meu peste pământ acum.
Binecuvintez iubirea ta pentru neamul Meu și al tău, neamul român, și binecuvintez răbdarea ta și puterea ta cea sfântă, puterea inimii, și prin acestea vom putea. Amin.
În ziua aceasta sfântă și bisericească a sărbătorii cea pentru sfinții Mei apostoli Petru și Pavel și a celor împreună slujitori cu ei Evangheliei Mele celei de acum două mii de ani, am grăit cu tine, cel așezat de Mine cârmaci al neamului român, neamul Meu cel de azi, întru care Tatăl Meu Savaot a binevoit pentru venirea Mea cea de azi cuvânt peste pământ.
Sfârșesc cuvântul Meu între Mine și tine acum și pun peste el numele Meu: Domnul Iisus Hristos. Amin.
Eu sunt Împăratul slavei, Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu, Eu sunt Alfa și Omega, Cel ce este, Cel ce a fost și Cel ce vine, și plata Mea este cu Mine ca să dau fiecăruia după cum este fapta sa. Amin.
Acum, fiilor din porți, să stăm iarăși și să așezăm în cartea cuvântului Meu masa Mea de cuvânt cu voi ca să fim învățători în zi de sărbătoare, Eu și apostolii Mei cei de sus, cu care și azi călătoresc ca și cu toți sfinții Mei între cer și pământ, între cele ce se văd și cele ce nu se văd. Ne întoarcem în carte, fiilor, și lăsăm povețe cerești pentru călăuzirea voastră, iar sfinții Mei ucenici vă spun acum așa:
— Fiți slujitori lui Hristos precum noi am fost și suntem, iar faptele fărădelegii nici să se pomenească la voi, o, fii ai cuvântului lui Hristos, că iată, aceste fapte aduc dureri, și deznădejde aduc apoi peste cei ce le săvârșesc pe ele.
A grăit Domnul în ziua aceasta cârmaciului neamului român, și va grăi El apoi peste toți fiii români, căci Domnul este bun, iar voi sunteți împărțitori de Dumnezeu. Trimiteți acum cartea aceasta acolo unde ea merge și vom sta la masă sfântă apoi și vom pune pe ea din cer și va lucra cuvântul lui Dumnezeu și al slujitorilor Lui cerești, căci puterile cerești nu stau, ci lucrează mereu cât Domnul lucrează, și va fi puterea lui Dumnezeu peste toate câte oamenii fac, bune sau rele, și va lua fiecare după cum este fapta sa. Amin.
— O, ucenici iubiți, e cerul pe pământ cu Mine și cu voi și grăiește cuvântul Meu spre nașterea de sus a omului și vom face trezire neamului român. Îl vom striga pe el iarăși la veghe și vom lucra tainic pentru deșteptarea lui, căci așa este strigarea cea pentru el: „Deșteaptă-te, române”, și îl vom deștepta pe el, căci Duhul Sfânt suflă peste tot și lucrează de la Dumnezeu acolo unde este de suflat și de lucrat. Amin.
Sunt Împăratul slavei și stau în mijlocul vostru ca în ziua cinei Mele cu voi acum două mii de ani și vă sărbătoresc bisericește între fiii bisericii Mele de nou Ierusalim pe pământ acum pe vatra neamului român. O, ați fost și voi dușmăniți de mulți pe pământ pentru numele Meu. Și ei sunt dușmăniți și grăiți de rău de cei ce nu-L iubesc pe Dumnezeu. Eu însă fac cu ei biruință mare peste pământ în zilele acestea, căci se apropie ziua slavei Mele, ziua Împăratului slavei, cerul cel nou și pământul cel nou, pe care le voi da celor ce iubesc ca Dumnezeu, și le voi da lor un nume nou, numele Meu cel de azi: Cuvântul lui Dumnezeu peste pământ, și vor fi ei fiii Împăratului slavei. Amin, amin, amin.
Partea a doua
Acum stau cu tine la masă de cuvânt, neam român, căci tu treci prin greu, și te văd că nu știi ce este acest greu. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, chiar dacă tu stai departe de dragostea Mea. Am în mijlocul tău coborârea cuvântului Meu. Glasul gurii Mele grăiește peste pământ în zilele acestea și am vase alese, pe care Eu, Domnul, le-am așezat să stea înaintea cuvântului Meu când el se face auzit peste pământ. Te-am strigat mereu cu glasul gurii Mele și am pus înaintea ta grăirea Mea de peste tine și te-am povățuit să stai treaz pentru viața ta. Mereu, mereu ți-am trimis carte și ți-am dat din gura Mea, ca să iei și ca să crezi și ca să asculți, ca nu cumva necrezând și neascultând, să cazi prin cei ce-ți fac ție rău, și pe care n-ai cum să-i cunoști, căci stau aceștia sub vorbe mincinoase și te duc cu vorba că te fac ei fericit, neam român, dar nimeni în afară de tine nu-ți poate lucra fericirea, căci ea trebuie meritată prin toată truda cea pentru ea.
Stau cu tine în sfat ca să te povățuiesc pentru viața ta cea de azi și cea de mâine, căci s-au ridicat să-ți facă rău pe la spate cei ce-ți făgăduiesc ție bine din mâna lor, neam român. O, iată ce pățești dacă nu veghezi după dreptate! Ce-ai face tu dacă te-ai lăsa să vegheze peste tine cei ce nu veghează, ci așteaptă să te supună pentru slava lor? Ai din mijlocul tău veghetori treji ziua și noaptea pentru viața ta, dar trebuie să te uiți bine ca să-i cunoști pe ei și ca să-i vezi cât lucrează pentru apărarea ta de dușmani. Dușmanii tăi sunt frații tăi care și-au umplut inima de dor de putere peste tine și care dau să se laude cu nume mare, cu slujire mare pentru îngrijirea ta, dar ei nu sunt curați. Cei lăudăroși nu sunt cei curați, căci se fălesc și se trufesc cei lăudăroși. O, nu te lua după minciuni, țara Mea, neam român! Tu ești țara Mea cea de azi, căci așa a binevoit întru tine Tatăl Meu Savaot și M-a trimis să Mă fac cuvânt de învățătură pe vatra ta, iar Eu grăiesc din văzduhul cel plin de heruvimi și de serafimi și-ți dau din gura Mea povață și te păstoresc, o țara Mea cea de azi.
Ia aminte și învață și ascultă de la Dumnezeu, neam român! Nu da de peste tine pe cel ce veghează pentru tine cu credincioșie și cu daruri de bine, căci te-au dus cu minciuna cei ce dau să te stăpânească sub puterea lor. O, cine să-ți spună ție că nu mai este inimă curată în cei ce-ți făgăduiesc ție binele? Am sprijinit cu mână tare pe cel pus peste tine de binecuvântarea Mea ca să-ți fie veghetor pentru pacea ta, pentru țara ta. O, nu te lăsa cumpărat și nu te lăsa vândut, fiu român! Cei ce te împing să-ți trădezi conducătorul sunt fiii minciunii și vor să te supună lor, iar ei sunt cei trufași și vânzători de frați prin lucrarea trădării de frați.
Îți spun ție acum, neam român, că nu era așa neamul tău cel de demult, ci era ascuțit la veghe și la privire și nu se lăsa robit când putea să lupte pentru dreptatea lui. O, deschide ochii ca să vezi și ca să înțelegi privind pe cei ce mint că-ți aduc ție binele! Învață, fiu român, să-ți lucrezi binele cu mâna ta și nu te da pe mâna celor pe care nu-i cunoști, dar învață de la Dumnezeu ca să știi, că iată, Eu, Domnul, Mă fac peste tine cuvânt de veghe și pun străjeri destoinici peste tine, și aceștia te iubesc cu mare iubire, căci inima lor e mare și au priceperea ca temelie și au darul Meu pus peste ei pentru duhul cârmuirii, că nu oricine știe să cârmuiască prin primejdii și prin furtuni fără de veste venite, iar tu ești firav pentru veghe, neam român.
M-am uitat în zilele acestea cât de mult a lucrat duhul minciunii ca să pună stăpânire peste tine cei ce mint. M-am uitat apoi în cartea cuvântului Meu cel de azi și am găsit multa Mea strigare peste tine, neam român. Te-am tot pregătit prin cuvânt să stai treaz și veghetor, căci Eu vedeam cum se pregătesc fiii minciunii ca să răstoarne de la cârmă pe cei curați cu inima și cu fapta pentru viața ta. O, n-ai voit să auzi și să crezi și să te așezi la veghe după atâta strigare a Mea la tine, dar acum iată, iar te strig și iar te învăț și-ți spun: veghează, neam român, ca să nu ți se spargă casa ta! Veghează, fiule, că Eu îți dau învățătură ca să veghezi și-ți dau să știi cum să veghezi, și te rog să ai iubire pentru cei ce te iubesc stând la cârmă cu datorie sfântă pentru tine, și nu cu dor de slavă pentru ei.
Acum, Eu, Domnul, trimit lucrători cerești pe pământ ca să lucreze ei peste tot veghe mare și îndemn tainic peste sufletul neamului român, ca să facă voia cerului acest neam, și voi alunga duhul minciunii din calea lui și voi așeza la loc hărăzit lui acest duh, iar cei ce nu se leapădă de minciună vor fi și ei la locul cel pentru ea, dar bine este lor să se deștepte și să se supună adevărului, care-i poate face liberi pe cei ce nu s-au deprins până acum de partea adevărului. Amin.
Grăiesc acum cu tine, popor al cuvântului Meu! Să stăm la veghe sfântă pentru neamul român, că pentru lucrul cel cu Domnul te-am ales. Privește-i pe fiii minciunii și vezi purtarea lor, măi poporul Meu. Avem de strigat la Tatăl pentru învierea neamului român, pentru care port durere mare, și hai s-o împărțim pentru purtarea ei! Am grăit dulce acestui neam și l-am povățuit mereu cu glas dulce, dar el n-a vegheat, și iată acum mustrare peste el, și ar fi să se înțelepțească din ea, căci greul a venit și s-a făcut mare. Ne facem strigare peste el, și la Tatăl strigare pentru el, și viață sfântă să aduci tu Tatălui, o, poporul Meu cel mic, căci tu Îmi ești sprijin acum pentru împlinirea Scripturilor celor de apoi și lucrez cu tine ca la sfârșit, și tainic lucrăm.
Te povățuiesc acum, popor iubit, să cauți să stai tot mai bine sub veghe, căci îngerii Mei așa stau sub mâna Mea, care le dă lor lucrarea lor. Tu ești pe pământ și poți să greșești, căci pe pământ e lupta grea, dar ia de înger mare lucrarea mustrării, măi fiule, căci fără ea peste tine s-ar bucura diavolul de agoniseala Mea, s-ar bucura de tine și te-ar smulge dinaintea Mea și te-ar duce în lume, unde mișună desfrâul și fărădelegea cea mare.
Dar cum să lucreze peste tine mustrarea? A răbda mustrarea înseamnă a ți-o însuși și a lucra apoi după povața ei, după cuvântul ei cel veghetor înainte și cel trezitor. Ea are și altă lucrare peste cei ce nu iubesc povața. Ea poate să vină cu suferință acolo unde nu poate lucra cuvântul cel mustrător și veghetor prin el.
O, însușiți-vă cu mare dragoste bunul cel prin mustrare, fiilor, ca nu cumva, neprimindu-l pe el cu iubirea și cu veghea lui, să cădeți de la Dumnezeu și să alegeți mintea voastră și voia voastră, care vă cad de sub lucrarea cea plină de veghe a mustrării, căci mustrarea trebuie să-l înțelepțească pe om, primită fiind ea cu iubire, cu așteptare și cu supunere pentru lucrarea ei.
O, fiilor, voia cea liberă și multă a omului nu-l mai ține legat de Dumnezeu pe om. Iată câtă primejdie pentru despărțire de Dumnezeu îl pândește pe cel ce se folosește de voia sa! Cel ce voiește prea mult să stea liber pentru voia sa, acela nu mai este legat de Dumnezeu în toată clipa, iar dragostea de Dumnezeu îi slăbește mult și tot mai mult, și se învață omul fără mângâierea ei. O, fiilor, dragostea de Dumnezeu din om face minuni văzute și mângâioase de suflet și întăritoare de duh între frați și slujire măreață între ei înaintea Domnului. Dragostea aceasta îl ține treaz pe cel ce iubește pe Dumnezeu cu inima lui și nu-l mai ia somnul pe unul ca acela, și nici foamea nu-l mai ajunge pe el, și nici necinstea nu-l mai paște pe el ca să-i trebuiască apoi să-și caute cinstea sau dreptatea.
O, fiilor, e mare minciună între fiii oamenilor și nu găsesc ca să mai culeg din ei pentru Dumnezeu, căci veacul omului este înșelător. Am ales acum două mii de ani doisprezece ucenici și i-am luat din îndeletnicirile lor și i-am făcut vestitori ai împărăției cerurilor pe pământ cu oamenii, dar oamenii sunt învățați ca pe pământ. Am strigat prin ei atunci și abia am cules câte ceva pentru împărăția Mea. Le este dor să strige și acum ucenicii Mei, iar Eu, Domnul, le dau rând lângă Mine, căci i-am trimis atunci și sunt ei de atunci și până azi trimișii Mei peste pământ. Amin.
— Cei trimiși, Doamne, sunt cei ce biruiesc pentru Tine între oameni prin trimiterea Ta, și rămâne cunoscută apoi lucrarea lor mai mult decât orice lucrare omenească. Semne mari și minuni mărețe am pus pe pământ în numele Tău să mărturisească ele între fiii oamenilor. Grăirea Ta cu noi, și a noastră cu Tine să le fie povață fiilor cuvântului Tău de azi, care-Ți trimit din mijlocul lor cuvântul peste pământ, și să lucreze ei apoi împlinirea lui prin rugăciune curată cerută de la Dumnezeu, așa cum toate prin rugăciune se cer, și aceasta noi de la Tine am învățat, că Te vedeam cerând de la Tatăl, și apoi cuvântând și împlinind, ca să-L adeverești pe Dumnezeu-Cuvântul pe pământ cu oamenii în vremea aceea, o, Doamne.
Grăim acum poporului cuvântului Tău cel de azi, Doamne Învățător, și lucrăm peste el așa cum Tu lucrezi, ca Învățătorul nostru lucrăm peste el.
Iubiți lucrarea mustrării prin cuvânt, o, fiilor! Și de ce să faceți așa? Pentru că sunteți fiii lui Dumnezeu, iar fiii Lui au nevoie de creștere, de școală, fiilor. La școală puțini de tot iau nota cea mai mare, și sunt ei ca învățătorul lor din pricina notei mari, căci se jertfesc aceia mult ca și învățătorul lor. Dar sunt mulți care nu învață mult și nu au note mari, și aceia au în ajutorul lor lucrarea mustrării cea pentru învățătură, numai să și-o însușească ei, și prin aceasta să arate că ei iubesc pe învățătorul lor și cununa cea pentru mustrare, că mult trudește învățătorul până ce îi vede crescuți pe ucenici și lucrând ca și el apoi.
Ne-a pregătit Domnul cu multă răbdare și cu mare binecuvântare ne-a însemnat, și apoi ne-a spus: «Mergeți în toată lumea și spuneți că a venit împărăția lui Dumnezeu și mântuiți-i pe oameni așa cum Eu v-am mântuit pe voi, dar lucrați în numele Meu ceea ce veți lucra!». Atunci noi am văzut apoi că Domnul lucra pentru întărirea credinței noastre și a celor ce vedeau semne și minuni lucrătoare, în numele Domnului lucrate de noi, și n-am mai stat, ci ne-am ales Celui ce ne-a ales ca să-I aducem rod. Atunci am înțeles noi ce înseamnă fericirea, căci Domnul era fericit de la noi pentru rodul cel adus Lui și ne dădea nouă să învățăm fericirea.
O, fiilor, numai o singură fericire este! Căutați să v-o lucrați și să vă hrăniți cu ea. Când se naște de sus un om prin lucrarea voastră cu Domnul, vine atunci ca plată fericirea inimii, fericirea lui Hristos, fericirea nașterii de sus a omului, iar crucea este dulce apoi, căci omul își cunoaște plata ei și merge spre ea cu dorul aprins și nu-l mai dor durerile, ci îl cresc și îl dau Domnului mereu, că fără de mustrare omul nu crește în Dumnezeu, și nici Dumnezeu în el, măi fiilor, și de aceea ne-a învățat Domnul și a spus: «Cel ce vine după Mine, să se lepede de sine și să-și ia crucea, urmându-Mă cu ea», și din această lucrare a omului cu crucea dusă se nasc alții pentru Dumnezeu, se naște fericirea cea născută din greul crucii născătoare de oameni cu naștere din cer, căci pentru cer trebuie suferință, trebuie învățătură, trebuie mustrare pe cale, căci calea spre cer este cruce, și apoi este odihna cea pentru rod. Noi așa i-am învățat pe oameni, iar cine a crezut și s-a botezat în numele lui Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, acela s-a născut de sus și a putut cu Dumnezeu apoi.
Luați și rumegați ceea ce noi v-am dat vouă în ziua noastră de serbare între sfinți și între voi, o, fii ucenici, iar Dummezeu-Cuvântul să poată prin voi lucrarea Sa cea de azi până la toată împlinirea ei, așa cum este ea scrisă în Scripturi. Amin.
— Eu, Domnul, Mă bucur pentru voi, ucenici învățători din cer peste cei de pe pământ ucenici ai Mei acum, la sfârșit de timp, când Eu vin la ei ca să așez cu ei împlinirea Scripturilor cele de apoi peste pământ. Am stat cu sărbătoare de cuvânt în mijlocul bisericii Mele de nou Ierusalim, pe care Eu Însumi am așezat-o pe piatră, iar piatra sunt Eu, Domnul Iisus Hristos, Învățătorul ucenicilor Mei. Amin.
Pace ție, poporul Meu cel de azi! Să iubești, fiule, lucrarea ta cu Dumnezeu. Viața ta să fie nedespărțită de viața Mea cu tine. Să nu fii liber de Dumnezeu pentru viața ta. Să nu-ți faci viața ta, căci viața ta este Dumnezeu, fiule. Cel liber de Dumnezeu își face voia lui, dar tu să nu poți să faci așa, să nu poți să te desparți de Mine pentru viața ta. Mereu să fii legat cu Mine, mereu să te găsesc așa, mereu să stai așa, căci adevărata libertate a ta Eu sunt.
Să stai în Mine, fiule poporul Meu, căci omul care se desparte de Mine pentru viața lui măcar când și când, acela nu este desăvârșit în iubire și în Dumnezeu, ci este împărțit între Mine și el. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, iar tu să-Mi arăți mereu aceasta, căci Eu te privesc mereu și-ți măsor mereu dragostea, și prin ea pot Eu tot ceea ce va rămâne între pământ și cer. Și chiar dacă mintea ta nu va pătrunde puterea cuvântului Meu, tu să fii credincios, căci Domnul poate, fiule, și vei putea și tu prin credința ta în Dumnezeu, o, poporul Meu. Amin, amin, amin.