Cuvântul Meu din zilele acestea este mărturia Mea, este duhul proorociei, duh care nu trebuie să lipsească de pe pământ, căci Eu am spus că voi fi până la sfârșitul timpului cu cei ce sunt ai Mei și prin ei din unii în alții ca să-i cârmuiesc pe ei prin valurile vremii, ca să-i ocrotesc, ca să-i povățuiesc, ca să le dau din gura Mea cuvânt, căci Eu sunt Cel ce sunt, și n-am grăit peste pământ numai acum două mii de ani când am venit din Tatăl și M-am făcut Om prin naștere din mamă Fecioară, și iată, sunt Cel ce grăiește din cer, sunt Cuvântul lui Dumnezeu și vin cu oștiri cerești după Mine, căci Eu așa călătoresc.
Sunt Domnul Iisus Hristos, Fiul Tatălui Savaot și sunt Cuvântul Lui până la sfârșit așa cum am fost la început, și grăiesc pe pământ din Tatăl, și nu sunt înger, ci sunt Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, și Tatăl Savaot Mă trimite. Mă așez cuvânt în carte în grădinița Mea de cuvânt din mijlocul neamului român și Mă scriu cu sărbătoarea Mea cea de azi, și lângă ea cu cea a arhiereului Meu Vasile, cel care a mustrat pe împărat când acesta a dat să umble la cărarea omului spre Dumnezeu prin erezia ivită atunci din mijlocul bisericii, vrând ea de la mijloc să răstoarne dreptarul cel plin de grijă pentru soarta mântuirii credincioșilor Mei, și mari sunt sfinții Mei cei veghetori pentru casa lui Dumnezeu, mari sunt și în cer ca și pe pământ, căci ei au fost veghetori după Duhul lui Dumnezeu, nu după duhul lor peste casa Mea, și duhul descoperirilor cerești era cu ei.
Mă așez cu tine la masă, popor al cuvântului Meu. Cu tine petrec zile de petrecere cerească a cerului pe pământ, că n-am unde să Mă mai duc, căci peste tot e omul, dar tu să fii copil primitor de Dumnezeu așa cum a fost proorocul Samuel când era copil și când Eu, Domnul, am așezat peste el Duhul Meu, duhul proorociei, iar el a lucrat cu acest dreptar lucrător din Mine și a avut grijă de cărarea Mea peste oameni apoi și peste împărați, că n-a fost vreme ca Eu să lipsesc de pe pământ, și am fost în cei credincioși și plini de harul Meu pentru credința lor, pentru supunerea lor Mie, în dar așezate acestea de Mine în ei. O, ce bine Mi-ar fi Mie și ce bine le-ar fi fost și le-ar fi și celor ce stau mari peste turma de oameni dacă M-ar cunoaște ei cu tine cuvânt peste ei așa cum M-a cunoscut preotul lângă care l-am așezat pe Samuel cel mic ca să stau cu el la mijloc pentru duhul proorociei! Nu este, n-a fost și nu este nicicând și nicăieri biserică a Mea decât când Eu încap în ea cu duhul proorociei, așa cum a fost ea în vremea ucenicilor Mei cu care am umblat acum două mii de ani și cu care a rămas apoi Duhul Meu, duhul proorociei, căci erau prooroci în mijlocul ei, precum Eu am așezat prin biserica Mea ca să fiu Eu cu ea până la sfârșitul timpului, precum am promis.
O, măi poporul Meu, n-aveam cum să mai rodesc lăstar din butucul de vie, căci s-a uscat de tot și n-am mai găsit în el viață. Am pus în lucru duhul proorociei, râvna Mea, și am luat-o de la început cu lucrarea Mea și am sădit viță nouă, căci sunt Cel ce am zidit cerul și pământul și omul și biserica Mea. Nu trebuie să-l întreb pe om când vin ca să lucrez pe pământ după ce omul strică pe cele ale Mele zidite, ci trebuie să ascult de Tatăl ca să vin și să lucrez, căci ascultarea de Dumnezeu este lucrarea Mea, și nu de oameni ascultare.
O, e gălăgie mare pe pământ pentru calea cu Dumnezeu a omului și nu este duhul proorociei în biserică și nu este credință pentru aceasta. M-au părăsit toți peste tot și nu Mă mai cunosc prin duhul cel lucrător din cer, care s-a stins de pe pământ din pricina duhului necredinței, a duhului omului flămând după putere peste pământ. Vin și găsesc necredință și îngâmfare în om, iar glasul Scripturilor nu mai este luat în seamă, căci omul s-a așezat Dumnezeu în locul Meu și a căzut din Dumnezeu când el s-a voit așa, și a căzut ca Lucifer, care s-a voit mai mare ca Dumnezeu și care M-a schimbat cu omul, de și-a pierdut strălucirea lui cea de la Mine și s-a făcut satană, potrivnic lui Dumnezeu apoi.
Pe toate dă să le mai aibă omul, dar credință nu, iar bisericii îi trebuie credință și umilință și pocăință și primire, căci unde este credință și viață Mie închinată, vin Eu și bat și intru și aduc lumină în toate, aduc duhul proorociei și al descoperirii cea din cer și pot aceasta prin credința și prin smerenia omului, iar altfel nu pot fi cu omul ca să-i dau lui.
Suflă Duhul Sfânt peste pământ și nu găsește loc de așezat, căci El lucrează mereu astăzi ca să vestească pe om cum să lucreze pentru fiecare stare și lucrare, dar casa în care Eu trebuia să lucrez pe pământ cu oamenii s-a făcut peșteră de tâlhari și nu știu oamenii unde se duc când se duc la locul unde știu ei că e casa lui Dumnezeu. Cine să le spună lor ce înseamnă Dumnezeu cu oamenii? Numai cei ce stau pe masa lor cu cartea credinței deschisă, numai aceia mai știu să Mă cunoască și să Mă lase să lucrez și să cârmuiesc prin furtuni și să nu piară ei din pricina îngâmfării și a tăierii Mele de la ei, din pricina necredinței lor în puterea și în lucrarea Duhului Sfânt, Care vine la timp pe pământ, pentru că este Veghetorul.
O, cine să-i spună turmei pribege că se stinge numele Meu de pe pământ ca să rămână numele omului cel îngâmfat în dreptul lui Dumnezeu și al casei lui Dumnezeu, al turmei pribege și fără de păstor peste ea? Lupii sunt lupi, nu sunt păstori, iar Păstorul Eu sunt, dar lupii M-au dat în lături și s-au arătat ei și atât. Vin cu sfinții cei mari și le arăt peste tot ce este pe pământ sub nume de biserică, le arăt ce a făcut antichrist și ce face încă pentru ca să stârpească numele Meu de peste oameni și să fie el Dumnezeu în locul Meu și să tragă spre el turma. O, nu mai poate omul îndrepta nimic din cele dărâmate, și iată-Mă cum vin, și noi le facem pe toate, căci Eu sunt începutul și sfârșitul a toate, și încep un lucru nou, și el a dat muguri, dar trebuie să rostesc mereu peste satana cuvânt ca să știe el că Eu sunt Dumnezeu și nu el, iar el este potrivnicul Meu, al puterii cea de nebiruit între cer și pământ.
O, e zi de praznic sfânt în amintirea Mea. La opt zile după nașterea Mea M-am supus legii tăierii împrejur cea după trup ca să rămână peste timp că Dumnezeu S-a făcut Om și S-a arătat oamenilor plin de har și de adevăr. Duhul proorociei M-a vestit atunci că voi fi spre căderea și spre ridicarea multora din Israel și ca semn de tăgadă, și așa a fost, și așa este și azi. Nu știu oamenii care s-au pus slujitori peste oameni în numele Meu, nu știu aceștia ce înseamnă Dumnezeu așa cum a știut de la Duhul Sfânt bătrânul Simeon când M-a văzut Prunc și M-a primit și a rostit proorocia lui cea pentru Mine. Aud mulțime de slujitori de biserici, aud ei vuietul acestui râu de cuvânt și nu știu ce este el, și zic ei că sunt veghetori, că sunt deștepți și cunoscători ca să Mă dea afară de la ei, cum că nu este Duhul Sfânt glasul Meu cel de azi prin acest cuvânt. Acest cuvânt este Duhul Adevărului și nimeni nu Mă cunoaște. Eu însă îi cunosc pe toți cei care Mă tăgăduiesc, și este ca semn de tăgadă acest cuvânt, care se naște din Dumnezeu și din care trebuie să se nască din nou toată suflarea, toată facerea iarăși, și voi da la o parte omul și voi împlini așa, și mulți vor crede și se vor boteza în acest cuvânt în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh și-și vor afla mântuirea, așa cum Eu am grăit acum două mii de ani că voi lucra. Amin.
Am în coborârea Mea pe cel binecredincios, pe arhiereul Meu cel plin de Duhul Adevărului, pe Vasile cel Mare în cuvânt pentru Dumnezeu înaintea mai-marilor de pe pământ în vremea sa. Vin sfinții cu Mine pe pământ cuvânt, că nu mai e pe pământ Duhul Adevărului, ci e duhul omului și atât, dar vin Eu, Domnul, și duhul proorociei este mărturia Mea și lucrez cu el din cer și de pe pământ și umblu cu el la cele stricate de om și strivite cu totul, și pe care Eu le făcusem ca să fie. Lucrez cu sfinții Mei, cu martorii Mei cei credincioși, cu cei din cer, că pe pământ am numai dușmani, numai lupi, și stau cu sfinții și cu cei credincioși ai Mei azi pe pământ și lucrez în duhul adevărului peste toată minciuna de pe pământ, și am grădiniță de cuvânt și Mă fac carte în ea și Mă împart cu ea spre știre ca să știe toți că Duhul Sfânt suflă acum peste pământ, căci Tatăl și Fiul Îl trimite pe El la oameni spre luminarea lor.
O, arhiereule mare între cei drepți, slujitori ai Mei în cer, te așez în carte cu Mine cuvânt ca să se mire mulți, iar cine se miră rămâne cu mirarea și atât, dar cei credincioși sunt martorii Mei și ai Duhului Sfânt, Care a grăit și grăiește prin prooroci și este El până la sfârșitul timpului și zidește biserica Mea, împărăția Mea, patria Mea cea pentru sfinți. Amin.
— O, e vremea să lucrezi Tu, Doamne Păstor, și să păstorești e vremea, căci oamenii au stricat calea spre Tine pentru cei credincioși și au dat-o la o parte. Nu trebuie să mai întrebăm pe nimeni dacă ei cred sau nu, ci trebuie să lucrăm din cer, Doamne. Pe pământ s-a amestecat totul, că e la capăt de drum antichrist și se uită în Scripturi ca să-și împlinească după ele lucrarea sa și îngâmfarea sa cât mai este vremea lui. A fost mult până a pătat totul, până a păcălit el în dreapta și în stânga cu puterea lui, cu fața lui vopsită, cu care s-a suit sus de tot de dragul stăpânirii peste tot pământul, și nu s-a găsit până acum nici un David ca să-l răpună pe acest uriaș, care batjocorește fața lui Dumnezeu și scaunul slavei Lui cea de sus.
Le-ai spus acum două mii de ani la ucenici să nu numească ei pe nimeni tată pe pământ, că numai Unul este Tată: Cel din ceruri, Doamne, și le-ai mai spus să nu cugete între ei ca să fie vreunul dintre ei mai mare peste ei, ci să slujească unul altuia în iubire, unul mai mic decât celălalt arătându-se, unul mai mult slujitor decât celălalt în slujirea cea pentru frați. Iată acum câtă nebunie pe pământ! Era scris în Scripturi că va veni peste oameni acest negru întuneric, pe care necredința l-a făcut, iar noi, sfinții Tăi, am proorocit mulți dintre noi vremea aceasta neagră că va veni și că va strica și va călca în picioare toată via Ta. Era scris că vei veni și că vei găsi necredință, și iată împlinirea, Doamne.
Voi, cei care v-ați pus mari peste oameni sub nume de păstori de la Dumnezeu, cine v-a pus pe voi păstori? Duhul proorociei, duhul descoperirii trebuie să pună păstori peste biserica Mielului lui Dumnezeu. O, de ce ați dat deoparte glasul Duhului Sfânt și duhul descoperirii cea de la Dumnezeu? Ați făcut aceasta ca să domniți voi, iar Lucifer trăiește în voi. O, ce veți răspunde că v-ați făcut furi? Priviți în viața noastră, a slujitorilor de demult ai Domnului și rușinați-vă voi, păstori plătiți, păstori năimiți ca să vindeți turma pe slava cea pentru voi de la ea. O, unde vă veți băga apoi ca să nu vă găsească Domnul și să vă ceară răspuns pentru că I-ați răpit via și ați dat-o trecătorilor și păgânilor ca s-o calce ei de tot? O, după ce ați călcat voi peste sfinți și peste părinți, prin care Domnul Și-a întărit pe mărturia lor casa Sa și veghea Sa peste turmă, acum voi v-ați dat duhului Babilonului, v-ați dat amestecării, și nu este nici unul între voi să rostească mustrare vouă spre pocăință pentru strivirea voii Domnului, Căruia I-ați luat din mână cârma. Eu am mustrat în față pe împărat când el s-a dat de partea rătăcitorilor credinței și ai răstălmăcirii adevărului, și nu m-am lăsat ca voi sub mâna vrăjmașă lui Dumnezeu de teama sceptrului stăpânirii cea de pe pământ. Vă va cere Domnul răspuns, să știți aceasta! V-ați pus unii pe alții păstori de turme și n-ați mai voit să auziți de la Duhul Sfânt, Care descoperă de la Dumnezeu voia lui Dumnezeu! Ați acoperit adevărul, și veți da răspuns înaintea lui Dumnezeu. Acum nu vă este teamă, dar vine pe pământ frica de Dumnezeu și veți îngheța de frică. O, pocăiți-vă! Părinții din cer vă cer răspuns pentru cele stricate de voi și date la o parte pentru ca să vă îmbrățișați cu cei păgâni și să vă jucați cu mântuirea oamenilor, închinându-vă în numele lor omului dornic de putere, dornic să-L răstoarne pe Dumnezeu și să stea el în templul lui Dumnezeu drept Dumnezeu, precum este scris că va face omul fărădelegii la sfârșit de timp. O, la ce vă folosește aceasta vouă? Treziți-vă și ascultați de la Domnul, Care strigă în lung și în lat, cerându-vă să dați putregaiul în lături, că vine ziua să vă înspăimântați mai rău ca Iuda, care pleca dintre ucenici și se ducea mereu la Caiafa. Mereu, mereu el nu voia să știe ceilalți ucenici de cărările lui lăturalnice, dar Domnul avea mereu vederea după el și l-a răbdat așa, ca să se împlinească cu el Scriptura vânzării Domnului, căci Iuda a umblat după ai lui prin lume, și făcea aceasta pe ascuns, până în ziua când și-a dat pe față cu cine a umblat el, căci după ce a luat din cina Domnului cu ucenicii, a luat puterea lui satana în el și L-a vândut pe Domnul, căci mânca din două părți și nu i-au spus lui nimic cei ce L-au cumpărat pe Domnul de la el, nu i-au spus lui ce vor face cu Domnul Cel vândut de el, ci numai apoi a văzut Iuda ce a ieșit din umbletul lui lăturalnic, și a spus el apoi: «Am vândut sânge nevinovat», dar era prea târziu când a văzut, și a căzut peste el frică mare, disperarea cea mare.
Iată, nu aveți pe Domnul în voi și nu v-ați dat seama ce lucrare vă alegeți când v-ați ales să fiți slujitori în dreptul lui Dumnezeu, iar eu, arhiereul Vasile, martor al Domnului de pe pământ și până în cer, vă spun vouă că zadarnic vă hrăniți cu necredința. Este Dumnezeu și veți vedea că este și vă va cuprinde frică mare și nu vă veți putea ascunde de ea, căci va veni din cer și va cădea peste voi fără de veste frica de Dumnezeu, căci ați trădat pe Domnul. Trebuia să lăsați loc și la un semn de întrebare, că iată, este Dumnezeu și vine cu suită de sfinți pe pământ cuvânt și-Și cercetează via, căci ceasul bate venirea Lui, și El vine cuvântând și cercetând. Amin.
O, mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta cea mică, pe poporul cuvântului Tău cel din neamul român, căci oamenii au călcat peste legea Ta, iar Tu vii și cercetezi și lucrezi și o iei de la început și le faci pe toate noi, iarăși le faci, căci s-au stricat.
Ridică-te, popor credincios, și ceartă-l pe satana în numele Domnului Iisus Hristos, ca să-și piardă puterea și să se supună, că eu am proorocit peste el cuvânt de certare, care trebuie să se împlinească până la capăt, dar rostește tu aici peste pământ certare pentru satana și pentru toți slujitorii lui, căci ei mi-au ascuns cartea mea și proorocia mea cea lăsată împotriva lui satana, dar la tine zilnic să se rostească ea spre pomenire și să poruncească ea în numele Duhului Sfânt stricarea lucrării lui satana de pe pământ și din oameni și din toate cuiburile și ascunzișurile ei. Amin.
Voi, slujitori ai altarului Domnului în mijlocul acestui popor cules de Domnul pentru slava Sa cea de acum, aduceți Domnului rugăciuni pentru biruința Lui și certare peste satana în fiecare zi, că la voi este tot timpul masă cu bucate curate pe ea, post de mâncăruri lumești, că Domnul v-a cerut vouă să vă hrăniți cu hrană călugărească mereu și să fiți mereu pregătiți, zi de zi cu post și cu rugăciune, și ați iubit așa și ați împlinit așa la cuvântul Domnului, căci soiul diavolilor care mișună din cer și până pe pământ acum nu au teamă decât de cei credincioși, în post și în rugăciune petrecând ei ziua și noaptea pentru venirea Domnului și pentru biruința Lui cea de la sfârșit de timp, cea de acum. V-a cerut Domnul să vă hrăniți cu hrană călugărească mereu, iar voi ați iubit așa și împliniți așa la cuvântul Domnului și sunteți ascultători Lui. V-a scos Domnul din lume, ați ieșit din ea ca să fiți poporul Lui cel deoparte pus pentru slava Lui. Fiți cu inimă mare! E Domnul cu voi întru venirea Sa, în toată slava Sa cea plină de cuvânt! Dați-I Lui putere să vină și să zidească, să vină și să fie pe pământ Domnul! Amin.
Cetate cerească să ai cu ei, Doamne, pe pământ, că dorul nostru arde în cer după Scripturile Tale așezate pe pământ până la cea din urmă Scriptură a împlinirilor Tale toate. O, dă-le lor biruința cu Tine! Îngerii și sfinții să fie locuitori cu ei, și prin ei peste pământ lucrători, iar cei ce nu iubesc pe Dumnezeu, să fie anatema, precum este scris, căci Domnul vine. Amin.
— Vă dau din bucuria Mea cu voi în mijlocul poporului cuvântului Meu, o, sfinți iubiți ai Mei. Vremea este cu duhul întunericului peste ea, dar Noi avem casă pe pământ și Ne facem lumină în ea și Ne împărțim și zidim biserica, așa cum sfinții Mei au zidit-o pe ea prin viața lor, prin mărturia lor și prin duhul proorociei. Amin.
Pace ție, poporul Meu! Gătește-Mi, fiule, praznic de Bobotează acum și te întărește în Duhul Meu, pentru că Eu, Domnul, Mă întăresc în tine pentru ca să lucrăm slavă multă și înțelepciune peste cei ce vin și se strâng lângă Mine și lângă tine la praznic de Bobotează curând. Trimit lor îngeri călători împreună cu ei spre izvorul Meu de cuvânt și de apă împuternicită prin cuvânt de Bobotează peste ea. Le ies înainte cu slava Mea și le dau din ea ca să Mă cunoască și să stea credincioși. Îi voi întări întru Mine, că n-au de unde să mai afle pășune curată, că e numai otravă, e numai lepădarea de credință, și s-a vestit prin Scripturi că va fi aceasta, dar pentru cei aleși ai Mei se vor scurta aceste vremuri tulburi, căci așa am grăit Eu, așa am făgăduit Eu.
Binecuvântată să fie truda ta pentru gătirea praznicului Bobotezei, poporul Meu! Eu și sfinții Mei îți stăm în ajutor, iar tu să fii și să stai în duhul umilinței și al prunciei cea pentru Mine, ca să fii purtat pe brațe, fiule, căci brațele Mele sunt cu tine. Fii credincios, fii mult credincios, căci Eu îți făgăduiesc, și așa împlinesc. Amin, amin, amin.