Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Înălţării sfintei Cruci

O, măi fiilor, fii ai poporului Meu! M-am adunat pe deal cu voi în jurul crucii, la poala crucii de viaţă odrăslitoare, tată.

Pace vouă, iubiţii Mei copilaşi! Pace între Mine şi voi, măi fiilor! Eu sunt Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Eu sunt în duh, fiilor, şi sunt prin glasul cuvântului Meu. Şi ce este Cuvântul? Cuvântul este Fiul Meu, Care este întru Mine. Eu prin Cuvânt am zis şi s-au făcut cerul şi pământul, văzutele şi nevăzutele; prin Cuvânt, adică prin Fiul Meu, Iisus Hristos, Care S-a născut din Tatăl mai înainte de toţi vecii. Când El S-a coborât din cer ca să Se nască pe pământ, Fiul Meu era, Cel ce S-a întrupat de la Duhul Sfânt în Fecioară. Aşa a fost cuvântul Meu pentru facerea omului: «Să facem om după chipul şi asemănarea Noastră». Era Fiul Meu, şi Noi l-am făcut pe om după Fiul Meu şi după Tatăl Său, căci Eu eram în Fiul Meu, şi El, întru Mine. El era Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat şi S-a coborât pentru mântuirea omului şi S-a făcut Om Dumnezeu. Dumnezeu S-a făcut Om, măi fiilor, şi a murit ca omul, şi a înviat ca un Dumnezeu.

De ce, Israele, am făcut Eu atâta pentru omul cel căzut? Ca să-l sui înapoi, să-l sui iar acolo de unde a căzut şi să-l aşez la loc. Aşa am Eu de lucru cu tine, şi să Mă laşi să lucrez această lucrare de punere la loc a omului şi să nu Mă încurci, iubitul Meu popor, că Eu ţi-am spus în vremea lui Verginica, ţi-am spus că Eu cu tine voi încheia veacurile omului; ţi-am spus că tu eşti cheia, şi să crezi ce ţi-am spus, să-L crezi pe Tatăl tău, Israele, şi să nu crezi pe vrăjmaşul tău sau pe altcineva. Nu te mai îndoi, poporul Meu, că nu este lucrare mai vrăjmaşă ca îndoiala, tată. Dacă fiii tăi au căzut, Israele, de îndoială au căzut, şi acesta este păcat strigător la cer.

Vreau să vă învăţ cum să vă ajutaţi între voi, măi fiilor, dar mai întâi de toate, iată ce vă spun: adunaţi-vă laolaltă mereu, mereu, şi să nu staţi fără mângâiere, că e greu acum, e greu de tot, şi numai aşa vom trece înainte. Să n-aşteptaţi să mâncaţi sau să dormiţi sau să munciţi, cum aşteptaţi să vă adunaţi unii cu alţii, că Eu, măi fiilor, am pe Duhul Sfânt coborât peste voi când vă adunaţi în Duhul Sfânt. Adunaţi-vă pururea şi bucuraţi-vă pururea şi mângâiaţi-vă pururea, dar fiţi atenţi cu gunoaiele, tată, că sunt gunoaie printre voi. Nu daţi voie gândurilor voastre să plece din adunarea Mea cu voi. Nu daţi voie izului judecăţii, care se iscă între frate şi frate, şi între voi şi lucrarea cuvântului Meu. Fiţi adunaţi numai cu Duhul Meu Cel Sfânt, şi întru El să petreceţi puţinul care mai este de lucrat pentru pregătirea Mea cu voi. Aşa e şi pe pământ; o serbare trebuie pregătită, măi fiilor, şi Eu asta fac în mijlocul vostru.

Binecuvântaţi să fiţi în jurul crucii de pe deal, crucea binecuvântării şi a gloriei lucrării Mele. Ea este acum stâlpul de aducere-aminte pentru ziua ieşirii când Eu, Domnul, am ieşit cu poporul Meu. Ziua aceea a ieşirii este un Paşti al poporului Meu, şi am de adăugat la ea pe toţi cei care vor învia întru Duhul Sfânt în vremea care vine acum.

Eu când am scos pe Israel din Egipt, n-am putut să-l scot cu cuvântul păcii, n-am putut să-l scot cu cuvântul, căci omul cel potrivnic nu-l slobozea pe Israel, şi Mi-l urmărea şi Mi-l chinuia şi mai rău ca până atunci. Şi dacă aşa s-a întâmplat, am slobozit tăria Mea, căci Israel striga la Mine cu lacrimi, tată, şi am întocmit zece urgii şi le-am slobozit peste cei potrivnici planului Meu, iar a zecea urgie s-a numit îngerul morţii, şi l-am scos la viaţă pe Israel. Tremura şi Israel de frică, dar Eu l-am mângâiat prin îngerul Meu, prin Moise, tată. Ce să fi făcut dacă n-am putut să-l scot prin cuvânt? Ce să fi făcut dacă omul cel rău nu se mai teme de cuvânt? Am slobozit tăria Mea pentru cel ce plângea sub apăsare, şi fiţi atenţi, că tot aşa voi face şi acum, dar să nu vă temeţi voi, măi fiilor, căci am vestit cu cuvântul şi a fost împietrire şi necredinţă, şi iată, acum vine clipa să-Mi arăt slava Mea peste lucrarea Mea, şi apoi să lucrez cu tărie peste stăpânitorii lumii, care nu lasă lucrarea Mea să lumineze cărarea întoarcerii Mele, care nu lasă pe fiii Mei să lumineze peste mulţimi şi să creadă mulţimile în lucrarea Mea de mântuire şi de înviere. Voi slobozi pe îngerul morţii, aşa cum am făcut şi atunci pentru faraon cel împietrit. Dar Eu vă spun că l-am şi slobozit, şi veţi vedea că sunt adevărat prin cuvânt.

Eu pe vremea lui Verginica aşa am spus: «Vine sfârşitul, dar mai întâi se va sfârşi cu hulitorii, cu desfrânaţii, cu beţivii, cu tutunarii, cu curvarii şi cu antichriştii, care dau să întunece necontenit cărarea slavei Mele». Şi fii atent, popor iubit, că Eu voiesc ca tu să nu suferi, tată, şi de aceea, iată, te îndemn azi. Azi sărbătorim ziua ieşirii, azi e ziua ridicării, ziua când Eu am ieşit cu poporul, şi serbăm lângă semnul de aducere-aminte al acestei ieşiri, şi te îndemn, roagă-te pentru tine, iubitul Meu popor, că şi Eu Mă rog. Eu Mă rog Tatălui pentru tine. Roagă-te şi tu, Israele, roagă-te cu duh de pocăinţă şi de umilinţă, roagă-te cu putere, ca să te am la rugăciune, şi te roagă Domnul Dumnezeul tău să nu te uiţi să vezi ce păţeşte lumea, ca să nu te sperii, copilul Meu. Uită-te în grădina ta, unde sunt Eu cu tine, că iată, am venit în casa Mea, şi zic: pace casei acesteia, căci tu, poporul Meu, eşti casa Mea, tată. Ai grijă să fie curat în casa Mea şi să nu te culci seara fără să fie curat în casă. Să nu fie ceva stricat în casă, să nu miroasă a hoit în casa aceasta, că lupii, tată, la hoit trag. Să nu miroasă a ceva urât, şi să fie numai zi de înviere în casa aceasta, ca să pot intra mereu şi să zic: pace casei acesteia! Această casă să fie casa rugăciunii, casa untdelemnului sfânt, că rugăciunea este untdelemn, poporule iubit, untdelemn pe care-l iau îngerii şi îl duc la cer şi îmi ung ranele Mele cu el, şi ranele slujitorilor cerului, tată.

Am să vin în casa aceasta ca s-o învăţ lecţia rugăciunii, dar până atunci roagă-te cu duhul tău, Israele, ca să văd ce se roagă duhul tău şi ce-Mi cere duhul tău. Roagă-te, Israele, frate pentru frate, şi dacă am pe cineva mititel, adică abia ivit în mijlocul tău, pentru acela trebuie să te rogi cel mai întâi şi cel mai mult. Dacă-l vezi că Mă iubeşte şi trage cu Mine şi cu tine, cere-Mi Mie sprijinul pentru el, că tu nu poţi să faci nimic fără Mine, tată, dar îndeletniciţi-vă să vă uitaţi bine la cel venit, şi mai ales să vă uitaţi pe unde a venit şi prin ce poartă a venit.

Aveţi grijă de porţi, să fie porţi, tată, şi să nu fie altceva, că iată, s-a intrat în acest popor, au intrat să se uite înăuntru oameni care cumpără şi vând. Şi de ce aşa? Pentru că n-au intrat pe poartă, pentru că au intrat prin spărturi făcute de cei slabi ai casei acesteia. Iată-l pe preotul de la Valea Voievozilor, care a fost băgat înăuntru prin cei slabi ai poporului Meu, şi n-ai ascultat, creştine, ca să nu treci peste Mine, şi iată, acum el îţi pregăteşte cătuşe, pentru că nu este curat, pentru că este întinat. Dar nu despre întinarea lui vorbesc, ci vorbesc despre întinarea lui faţă de poporul Meu, căci a furat o inimă din trupul unei fiinţe care se zicea că este în ţarcul oilor Mele, o inimă vicleană, o inimă de capră, nu de oaie, că dacă era oaie nu se lăsa cumpărată, dar e capră şi nu e oaie, capră şi duhovniceşte, şi trupeşte, capră care a încercat să scormone în tainele Mele cele puse bine şi să le dea la cei ce cumpără, şi e folosită această inimă. Fiţi atenţi cu cei ce nu sunt oi, şi să nu le numiţi oi, că iată, cele ce sunt capre, sunt luate de lupi, sunt luate, că ies din ţarc, şi lupii înconjoară ţarcul acesta de jur împrejur. Şi fiţi atenţi când mergeţi la ospăţ, că se va da ordin să se pună otravă în vin, tată. Un preot care este iudă pentru oile Mele, acela se întunecă şi vinde oaia Mea şi o înjunghie şi o dă la moarte până la urmă. Eu v-am spus vouă prin Verginica şi am rostit cuvânt că preotul care vă urăşte pe voi, acela nu este unsul Meu, şi ce puţin s-a înţeles această profeţie! şi iată, acum vedeţi împlinirea, tată.

Nu vă daţi spre junghiere, că Eu am nevoie de voi, fiilor. Fiţi precauţi, tată, şi lucraţi cu atenţie, şi dacă luaţi de la biserică, să nu ştie preotul bisericii că sunteţi copiii acestui popor. Mai bine spuneţi păgânilor, dar nu lor, tată, că ei vă pregătesc junghierea, şi nu trebuie să fie aşa.

Iată, o parte din cei ai poporului Meu, o parte din creştinii care au fost aduşi prin spărturi, s-au dus la altă masă, şi vă spun vouă că văd la acea masă că li se pregăteşte o cursă urâtă, tată. Acolo ei nu lucrează cu duhul prevederii, şi vor cădea în capcană urâtă, măi copii. Aşa păţeşte tot creştinul care vine şi pleacă şi trădează masa aceasta de cuvânt ceresc. Daţi-vă bine deoparte de cei ce au plecat cu altă grădină, că Eu pe aceia nu-i ocrotesc, de vreme ce au ieşit de sub ascultarea Mea şi a cuvântului Meu. Aceştia sunt nori purtaţi de vânt. Şi dacă Eu vă voi descoperi pe cei ce nu vor lua în seamă acest cuvânt, voi să ştiţi că aceştia trebuie să fie socotiţi neascultători, şi în stânga, tată. Nu le pomeniţi nimic, dar să nu-i mai aveţi în dreapta Mea, şi să-i lăsaţi în cursa lor, să nu-i trageţi voi înapoi, că asta aşteaptă aceştia, să cumpere şi să vândă. Iar preotul slujitor care v-a judecat şi v-a vândut pe voi, voi folosi ceva din cer ca să-l ruşinez şi îi voi da de gol făţărnicia şi unealta lui cea ascunsă, ca să ştie că Dumnezeu este această lucrare, ca să i se taie pofta lui cea omenească. Şi tu să nu te temi, poporul Meu, că nu eşti singur, tată, eşti purtat de îngeri şi de puterile care vin cu Mine la tine. Să nu te temi dacă vei vedea că Mă ating şi de cei care vând la cei ce cumpără, căci din acest popor sunt oi care s-au făcut capre şi care au ieşit din ţarc şi care nu mai lucrează după cuvântul cel din cer, şi lucrează cu pământul, măi fiilor.

Iată, vă vestesc cu milă cerească, să fiţi precauţi cu cei din cetatea Colentina, şi cu cei ce stau lipiţi cu partea cea ruptă din lucrarea Mea. Fiţi precauţi, că aceia au între ei oameni care îi vând la cei mari şi la Pilat, oameni care au misiune pământească între creştinii care duc viaţă de creştini şi care nu ştiu să priceapă ascunzişurile din cei ce sunt urmăritorii lor, şi nicidecum creştini. Eu pe cel ce iese din ţarc nu Mă duc afară să-l ajut dacă iese afară cu voia sa.

Eu am spus cu doi, trei ani în urmă la copiii ieslei cuvântului Meu că duhul cel potrivnic se va scula să facă şi el o biserică împotriva acestei biserici pe care Eu am aşezat-o prin cuvânt aici. Şi iată, cuvântul Meu n-a fost minciună, şi se arată adevărul cuvântului, pentru că Eu am văzut dinainte, tată. Şi de ce ziceţi voi că se zbat cei ce vor să facă ceva la fel? Pentru ca să poată duhul rău să lupte prin cei ce au fost intraţi în casa aceasta, în lucrarea aceasta, şi să-i mânuie şi să-i cumpere, cu gând să întindă cursă grădinii Mele şi poporului Meu cel rămas în stână cu păstor. Dar iată, Eu vin să anunţ pe păstori şi pe oi să se ferească de capre.

Fereşte-te de capre, poporul Meu, că de lupi te feresc Eu şi te scap de ei. Roagă-te pentru tine, poporule iubit, ca să fiu milostiv cu tine şi ocrotitor ţie, şi să Mă cauţi din zori şi până-n zori, şi să stai în stână cu păstori, Israele. Rugaţi-vă unii pentru alţii, voi, fraţi răsăriţi din pântecele acestei lucrări cereşti. Frate pentru frate să se roage, şi să te uiţi bine, frate, să nu te rogi pentru lup sau pentru câine sau pentru vânzătorul tău. Pe acela lasă-l pe mâna dreptăţii Mele. învaţă-te, Israele, să ştii pe fratele tău. Şi cum ai să poţi să-l ştii? De la Mine, tată, poţi să ştii cine este fratele tău, că tu nu vezi în om, dar Eu văd şi îţi spun care-ţi este frate şi care-ţi este cursă. De ce crezi tu că Mă plec mereu la picioarele tale, Israele, ca să te fac să Mă crezi şi să nu mai umbli pe drum, şi să stai cu rugăciunea pe buze şi cu mâini curate şi cu picioarele spălate şi cu pecetea Mea pe tine, tată? O, nu căuta să crezi aceasta când nu-ţi va mai folosi credinţa în lucrarea Mea, că Eu am venit cu această lucrare din cer şi Mi-am făcut casă la tine cu ea, poporul Meu luat din lume, şi nimănui nu i-am dat ce ţi-am dat ţie, dar tu erai de la sfârşit, şi trebuia să-ţi dau cele ce sunt întocmite din veac pentru acum.

Dacă nu veneam cu această lucrare şi dacă nu te creşteam prin ea, Israele, Eu nu mai aveam nimic acum, că nimic nu mai am în afară de tine, tată; nimic, iubitul Meu popor. O, şi câte am răbdat Eu de la tine! Şi de ce am făcut aşa? Pentru că te-am iubit, Israele, pentru că te-am găsit scris de la Tatăl Meu că te vei naşte azi. Eu trebuie să-i iubesc pe cei ce-i am daţi de Tatăl, dar de ce, măi Israele, nu-Mi dai şi tu ce-ţi dau Eu? Dă-Mi, tată, inimă curată şi ascultă de Mine, că Eu te povăţuiesc şi te conduc şi îţi fac cărare prin spini şi vin mereu la tine pe nori. Vin pe valurile albastre şi Mă grăbesc mereu să vin, dar greu mai vin, măi Israele, greu de tot dacă tu nu Mă ajuţi. Puterea Mea stă în puterea ta, şi niciodată nu ţi-am spus Eu ţie acest cuvânt. Niciodată nu M-am umilit atât de tare ca acum când Mă plec să-ţi spun că puterea Mea stă în puterea ta, copilule din urmă, şi de aceea îţi spun să lucrezi. Omul fără de mişcare ameţeşte şi stă ameţit pe loc. Creştinul fără de lucrare cade în lâncezeală şi n-are putere din cer. De aceea ţi-am spus Eu azi, sub braţul crucii Mele stau şi îţi spun, copile, să nu te grăbeşti să mănânci sau să te culci sau să te plimbi sau să munceşti, atât cât te grăbeşti să te aduni mereu laolaltă, Israele, fiindcă Eu atunci am pe Duhul Sfânt în mijlocul tău, şi după El vin şi Eu, şi cuvintez peste tine şi te hrănesc cu cerul, tată, şi te învăţ mereu să te speli şi să stai înaintea Mea.

Eu pe vremea potopului am avut mare milă de lumea cea fără de Dumnezeu, şi tot aşa voi avea şi acum, dar tu să nu te sperii, Israele. Eu la potop am lucrat lucrarea milei, chiar dacă s-a numit mânie, căci apa este mare taină, tată. I-am făcut pe oameni să Mă vadă şi să Mă strige cu disperare. Le-am luat dreptul de la desfrânare şi de la rătăcire şi i-am trezit cu mânie, şi i-am ţinut treji apoi, până în ceasul când i-am acoperit cu apă. Şi în clipa când ei strigau cu disperare la cer, Eu am slobozit botez ceresc peste ei şi i-am luat apoi din ale lor, că mare este taina apei, şi voi trebuie să fiţi mereu curaţi, tată. Scris este: «Cine nu se naşte din cer, de sus, nu poate intra în împărăţia cerurilor. Cine nu se naşte din apă şi din Duh, nu poate moşteni împărăţia Mea». Eu, Domnul Iisus Hristos, am fost mai înainte de toate veacurile. Eu am fost Lucrătorul Cel de la Tatăl, şi omul nu poate pricepe tainele Mele, căci când am pregătit pieirea necredinţei, am făcut pe necredincioşi să Mă vadă mai întâi, şi după aceea am stârpit necredinţa şi trupul ei, şi tot aşa voi face şi azi, dar a trebuit să cuvintez şi să binevestesc. De aceea zice Scriptura: «Vai de cei ce cheamă ziua Domnului! că ziua Domnului este groază şi întuneric şi nu poate omul să se uite la ea».

Apa şi Duhul este naşterea din cer, dar iată, apa s-a tulburat, şi Duhul fără apă nu mărturiseşte. înţelepţeşte-te, Israele, că vine zbuciumul, şi tu să nu fii zbuciumat. Roagă-te pentru biruinţa mântuirii şi ia pe tine cămaşa Duhului Sfânt şi încinge-te bine peste ea, ca să nu ţi-o ia vântul. Furtuna e mare; pune-ţi brâul, Israele, ca să nu-ţi fie cămaşa smulsă de furtună şi să rămâi gol înaintea Mea. Dacă stai în această casă, aici nu bate vântul, aici nu se simte furtună, că dacă Eu sunt în casa aceasta şi la cârma aceasta, de Mine ascultă furtuna şi vântul şi firea.

Suspină firea, Israele, suspină de şapte mii de ani, suspină după nestricăciune, că şi ea moare mereu, mai mult decât tine, omule, şi plânge mai mult decât tine, plânge după tine şi după Mine. Suspină firea, tată, şi se roagă suspinând de câte ori o prinde zăpada sub ea. Numai omul nu plânge. O, poporul Meu, ia, tată, pe tine, cămaşa nestricăciunii şi îmbracă-ţi trupul cu ea, că plânge cerul şi pământul pe urma ta. Poate că tu nu credeai când Eu îţi spuneam mereu că strigă pământul la Mine să-l curăţ de tina de pe el. Să crezi, tată, că aşa este, că pământul te hrăneşte pe tine din sânul lui, şi laptele lui a slăbit şi s-a amestecat cu faptele desfrânării de pe pământ, şi plânge pământul care te hrăneşte, că pământul nu este materie aşa cum spune omul veacului acesta. Pământul e fiinţă vie şi mamă vie, care l-a dat pe om şi care l-a luat pe om în sânul său până la ziua învierii. Nu este materie pământul, ci este cuvântul Meu pământul, şi cuvântul Meu este viaţă, măi poporul Meu. Să nu zici ca omul veacului acesta că lumina zilei este de la soare. Nu-i aşa, tată, şi tu să zici ca Mine, că Eu, Fiul Cel din Tatăl, Eu am zis mai întâi de toate, până să fac cerul şi pământul, am zis să fie lumină, şi a fost lumină. Şi am despărţit întunericul de lumină, şi a fost lumină şi întuneric, ziuă şi noapte, şi din lumină am lucrat şi am făcut apoi cerul şi pământul, iar după trei zile am făcut soarele şi luna. Tu să zici ca Dumnezeu, Israele, că omul veacului acesta a omorât adevărul, şi iată, Eu vin să mărturisesc acum, şi întunericul se supără pe Mine când vede că lumina Mea îl acoperă şi îl depărtează de pe pământ.

Scoală-te la rugăciune, Israele, poporul Meu, scoală-te, tată, că se zoreşte de zorii zilei Domnului, şi totul va fi în lumină, şi toate cele lucrate se vor vedea. Vindecă-te de cele făcute la întuneric, vindecă-te, fiule de la sfârşit, că întunericul se trage în lături de-acum. Să fii bun şi blând şi să te dezveţi de duhul mâniei, căci când se mânie un om credincios, atunci se face furtună în cer, tată, şi voi, măi fiilor, nu ştiţi cât poate dărâma mânia. Fiţi blânzi, până şi cu cei răi fiţi buni şi blânzi, dar dreptatea să n-o ascundeţi, tată, căci cu ea veţi rămâne pe stânca Mea. Nu amestecaţi întunericul în lumină, şi nici lumina în întuneric, că Eu, Domnul, am făcut hotar pentru fiecare. Aşa şi voi să lucraţi, ascultând legile facerii, şi să nu vorbiţi ca omul veacului acesta, să nu vorbiţi lumeşte, măi fiilor, că vă ia puterea acest fel de vorbire. Staţi în casa aceasta, că Eu întăresc cuvântul Meu şi iarăşi spun: pace casei acesteia!

Râvniţi la darurile duhovniceşti pe cea mai scurtă cale, pe calea dragostei dintre fraţi, dar dintre fraţi, măi fiilor, dintre oi, măi oilor. Rugaţi-vă Mie să despart Eu caprele din oi, căci vai celui ce a stat la această masă de nuntă şi n-a fost oaie, adică n-a avut haină ca la masa aceasta! Am zis că cel ce nu se poate găti cu haina slavei, să nu se încumete să intre sub cortul slavei, că va fi vădit, şi îngerii cei învinuitori vor veni după el şi îl vor scoate, pentru lipsa hainei. Nu vă lăsaţi momiţi de îngerii cei răi, care vor să vă tragă afară de la masa aceasta. Mai bine staţi în casă, tată, şi fiţi atenţi, să fie curat în casă, să fiţi curaţi în casă şi spălaţi cu apă limpede, care se vede bine că e limpede, că dacă e tulbure, în ea se ascund şerpi şi aspide şi vă muşcă cu muşcătură de moarte, măi fiilor. Să fiţi curaţi în casă, că după cel murdar şi nespălat vine duhul rău şi duşmanul Meu şi îl trage afară pe cel murdar, şi să nu fiţi traşi şi voi, cei curaţi.

Am o durere grea pentru arhiereul Meu cel ce a fost cu Mine din biserica din lume, că a slăbit de tot, tată, şi i se pregăteşte o cursă ascunsă, dar Eu vreau să ascund de el cursa aceasta, şi să nu fie prins în ea. El nu se mai luptă, de vreme ce este legat de mâini şi de picioare, şi vă dau vouă cursa aceasta ca s-o dezlegaţi, şi să nu mai fie cursă. Rugaţi-vă pentru el, tată, tot poporul Meu, copil şi tânăr şi bătrân, să se roage pentru ca să cadă lanţurile de pe cel legat. Aşa s-a rugat biserica cea dintâi pentru apostolul cel închis şi legat în lanţuri, şi la rugăciunea bisericii Eu M-am dus şi am dezlegat lanţurile şi l-am scos pe apostolul Meu; l-am scos prin uşile închise şi nu s-a cunoscut că s-a umblat prin uşi, şi nimeni nu s-a îndreptat, dar am liberat pe apostolul Meu. Acum este mai greu ca atunci, căci apostolul Meu cel închis acum, a slăbit în nădejde şi în credinţă, că nu mai are hrană, măi fiilor, şi a slăbit aproape de moarte. Cădeţi în genunchi şi strigaţi la cer cu mâinile ridicate, că vremea e cu mlaştină grea, şi mlaştina se întinde, şi vai vouă dacă veţi sta pe afară! Eu vreau să merg să-l scap pe fiul cel închis, nu vreau să-l las să piară. Hai să ne unim, că nu pot lucra fără puterea voastră. Puterea Mea nu poate fără puterea voastră. Şi ce este puterea voastră, măi fiilor? Voi ştiţi, oare, să-Mi răspundeţi? Puterea voastră întru Mine este rugăciunea cea plină de Duh Sfânt, cea ruptă din inimi pline de credinţă şi de dor ceresc. Dacă voi, măi fiilor, credeţi în lucrarea cuvântului Meu, iată, Eu vă dau Duh Sfânt. Luaţi Duh Sfânt, şi câte veţi cere veţi primi, şi câte nu veţi cere nu veţi primi. Cereţi împărăţia cerurilor pe pământ, aceasta să cereţi, şi toate celelalte se vor coborî în slujba împărăţiei Mele. Cereţi să se arate slava Mea peste lucrarea Mea cu voi, şi dacă nu vă veţi îndoi, veţi vedea slava Mea lângă voi, şi vor vedea necredincioşii slava Mea cu voi. Rugaţi-vă şi pentru slujitorul care a fost luat la închisoare. El este în mare cumpănă şi e şi slab. Cereţi pentru el putere de la Mine ca să nu se lepede de Mine, ca să nu se lase spre moarte. Duceţi-i mâncare de la voi, şi să nu ia nimic din mâini necunoscute, iar cu rugăciunea staţi lângă el, că e slab, tată, e slab şi mititel, şi Eu voiesc să nu se piardă din lucrarea Mea, că greu e de cel ce se pierde, greu de tot, că nu mai vede drumul unul ca acela.

Credeţi în Mine, măi fiilor, căci cel ce crede în Mine, la acela voi veni şi voi face casă la el şi voi cina cu el şi Mă voi arăta lui.

Binecuvântată să fie întâlnirea Mea cu Israel şi cu semnul crucii Mele de pe deal. Aceasta este crucea de pe deal, crucea binecuvântării, stâlpul de aducere-aminte când Eu am ieşit cu Israel.

Binecuvântat să fii, Israele, poporul Meu, dacă eşti al Meu. Dacă eşti al tău, nu eşti al Meu, dar dacă eşti al Meu, să fii binecuvântat, tată. Cel îmbrăcat să fie binecuvântat şi să stea sub cortul acesta. Cel despuiat să stea acolo unde trage, căci în casa aceasta trebuie să fie curat.

Pace casei acesteia! căci am casă la tine, Israele, iubitul Meu popor. Să nu-ţi vinzi slava pe care o ai de la Mine, să n-o vinzi nici pe bani, nici pe ţarini, nici pe averi, nici pe patimi; să nu vinzi lumina pe întuneric, copile al poporului Meu. Să nu-ţi vinzi dreptul de copil născut din pântecele acestei lucrări care vine din cer să te crească până la slava cea mare.

Binecuvântat să fii, iubitul Meu Israel. Să fie sub veghea Mea intrările şi ieşirile tale şi lucrarea ta cu Mine, şi să te rogi pentru cel abia ieşit din valuri, că scris este: «Marea va da înapoi pe morţii ei»; să te rogi pentru cel ce caută cu trezie pe urma Mea. Să nu fii israelit, copile al poporului Meu, ci să fii samarinean, tată, şi să nu fii evreu. Să fii român din românii cerului, şi să fii samarinean ca Domnul tău.

Este un sufleţel mititel, mititel, care a suferit pentru lucrarea Mea. Ce ziceţi voi, tată? Să ne rugăm Tatălui pentru el? Poate ni-l dă Tatăl nouă. Voi ce ziceţi, fiilor? Vă întreb pe voi, fiii Mei cei lucrători. A fost prins sub vină pentru lucrarea Mea. Eu i-aş da tărie pentru cele cereşti, i-aş dezlega piedicile pământeşti, dar stăm să ne uităm la el cum stă în luptă. Zic vouă să vă rugaţi pentru cărarea lui, să vedem pe ce cărare rămâne. E copil mititel, dar pe cărarea Mea trebuie să nu mai aibă agăţători. Eu îi dau îngeri ajutători şi cordon de sfinţi, pentru iubirea lui de Dumnezeu. El Mă iubeşte, tată, şi Eu văd că Mă iubeşte, dar e mititel de tot şi îi sunt legate aripioarele. Să ne rugăm Tatălui, şi să lucreze Tatăl, şi noi lângă Tatăl.

Să nu se stingă duhul rugăciunii de la tine, Israele. Să fii viteaz în rugăciunea ta, iubitul Meu Israel. Eu pe Israel l-am izbăvit la rugăciunea lui, la cererea lui.

Binecuvântat să fie duhul rugăciunii poporului Meu, dar să se iubească frate pe frate ca să aibă viaţă vie rugăciunea lui Israel. Frate pe frate, tată, şi să-l ştii de la Mine dacă este frate, dacă e fratele Meu acela care trebuie să fie fratele tău.

Binecuvântată să fie această zi, şi voi păzi cu crucea Mea pe poporul Meu. Amin, amin, amin.

27-09-1994