Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Acoperământul Maicii Domnului

Eu sunt Păstorul Cel bun. Eu sunt, Israele. Eu sunt, fiule, Cel ce vin la tine şi Mă fac cuvânt în tine, că vreau să te întăresc pe temelia ta, fiindcă am venit din cer de la Tatăl să zidesc veacul cel nou pe care l-am promis prin Scripturi. Eu sunt Păstorul Cel bun. Păstorul cel bun intră prin uşă în staulul oilor, şi acestuia portarul îi deschide, şi oile ascultă de glasul lui, şi el îşi cheamă oile pe nume şi le paşte, şi oile merg după el, căci cunosc glasul lui. Eu sunt uşa oilor, şi am şi alte oi care nu sunt din staulul acesta, şi trebuie să le aduc şi pe acestea, ca să audă glasul Meu şi ca să fie o turmă şi un păstor, că pentru aceasta M-a trimis Tatăl. Israele, Israele, păstorul cel bun intră, şi portarul îi deschide, şi oile ascultă glasul păstorului, căci păstorul cel bun nu sare pe deasupra.

Sunt în porţi. Ridicaţi-vă, voi, porţi, ca să intre Păstorul Cel bun şi ca să-Şi pască turma. Nu am venit singur, Israele. Am venit cu sfinţii, fiule. Am venit cu mama Mea Fecioara şi cu sfinţii. Israele fiule, am venit cu Verginica, fiule Israele, că am făcut din ea uşa prin care intram ca să te păstoresc ca un Păstor bun. Am venit cu uşa, am venit cu Verginica, în care M-am sălăşluit ca să fiu uşă pentru oi, după cum este scris: «De va intra cineva prin Mine, se va mântui şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla».

Mă aşez cu pacea Mea înaintea ta şi peste tine, poporule al cuvântului Meu. Am venit cu păşune, tată, am venit cu masă cerească la tine, că vreau să te văd mâncând din Mine, căci Eu sunt trup şi cuvânt pe masa ta, Israele. Te hrănesc din Mine, poporul Meu. Eu sunt Păstorul Cel bun, fiule, şi te hrănesc cu Mine, fiindcă păstorul cel bun îşi pune viaţa pentru oi, se dă jertfă pentru oi. îmi pun trupul şi duhul înaintea ta, ca să mănânci, poporul Meu, căci Eu sunt trup şi cuvânt pe masa ta. Păstorul cel bun îşi pune viaţa pentru oi, nu ca cel plătit care, dacă vede lupul, fuge şi lasă oile, ca un fur, căci cine nu intră pe uşă, acela este fur şi tâlhar pentru oi.

Vin cu Verginica, Israele, căci M-am făcut în ea uşă pentru tine, poporul Meu, şi intru pe uşă la tine şi te păstoresc, şi acum intră ea prin Mine la tine, ca să te păstorească cu Mine, cu cuvântul să te păstorească, poporul Meu, căci Verginica este cuvântul Meu, precum Eu sunt Cuvântul Tatălui. Verginica este trâmbiţa Mea, şi Eu sunt trâmbiţa ei. Ea este cuvântul Meu, şi Eu sunt cuvântul ei.

O, Verginico, Noi peste porţi nu sărim, că păstorul cel bun nu sare pe deasupra. Suntem în porţi, Verginico, şi portarii Ne aud şi Ne deschid, şi Noi intrăm. Intrăm cu sfinţii, căci Eu aşa vin, că e vremea să vin, să vin cu sfinţii, după cum scrie că «Vine Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi». Intrăm, Verginico, cu sobor de sfinţi, iar tu eşti trâmbiţa Mea, trâmbiţa cea dinaintea arătării slavei Mele, căci când va trâmbiţa al şaptelea înger, se va vedea săvârşită taina lui Dumnezeu, şi la această arătare lucrăm Noi, Verginico, dar omul veacului acesta, înţeleptul veacului acesta nu ştie, tată, nu ştie tainele lui Dumnezeu. El ştie alte taine, ştie să se uite la cele ce am făcut Eu şi să zică la lume că le-a făcut el, că le-a găsit el, şi îşi paşte oile sale cu cele nefăcute de el, căci el nu intră pe uşă, fiindcă Unul este Păstorul Cel bun, Care intră pe uşă şi nu sare pe deasupra. O, Verginico, trâmbiţa Mea, Eu te fac cunoscută pământului că eşti trâmbiţa Mea, căci am grăit prin tine la început şi am spus că tu vei hrăni multe mulţimi cu păşunea Mea cerească, şi iată, Eu te fac pe tine cuvânt peste mulţimi, ca să împlinesc făgăduinţele Mele, ca să ştie mulţimile ce înseamnă Scripturile şi împlinirea lor. Tu eşti în Mine, acesta este locul tău, locul de unde grăieşti peste Israel, izvorul de unde izvorăşte cuvântul tău peste Israel.

– Eu, Doamne, sunt purtată de sânul Tău, de Duhul Tău, căci Tu eşti uşa pe care eu intru ca să-mi îngrijesc poporul şi ca să-l ai Tu de popor, că nici un păstor care are oi nu voieşte să-Ţi dea Ţie turma şi munca; zice că e turma lui, munca lui, aşa zice. Dar eu zic ca Tine, că şi Tu zici că îi dai Tatălui munca Ta, turma Ta, şi Te supui Tatălui cu tot cu agoniseala Ta, Doamne. Eu zic ca Tine, Doamne, că pentru Tine m-am trudit ca să nasc în dureri acest popor şi ca să ai, Doamne, popor, că iată, îţi trebuie popor, ca să ai la ce să vii pe pământ, ca să-Ţi săvârşeşti taina Ta cerească despre care scrie în Scripturi, taina cea din veac ascunsă şi neştiută, dar acum ştiută, Doamne. Tu eşti taina, Tu, Doamne, Cel ce ai venit de la Tatăl şi din Fecioară Om între oameni, Duh şi adevăr, cuvânt şi trup, trup şi cuvânt, Doamne, căci astăzi eşti trup şi cuvânt peste acest popor pe care Ţi l-am născut în dureri, Doamne. O, să nu uiţi de durerile mele, să nu uiţi că mi-am pus viaţa pentru oile acestui popor, Doamne, căci păstorul cel bun îşi pune viaţa pentru oi.

Tu m-ai ajutat, Doamne, să iubesc pe poporul Tău, şi eu l-am iubit şi de pe pământ, şi îl iubesc şi din cer, că Tu şi acum mă ajuţi să-l iubesc şi să-l păstoresc, ca să ai popor bine crescut la venirea Ta cea mare, cea văzută, Doamne. Venirea Ta e mare şi acum, că iată cum vii, şi eu văd, Doamne, căci sunt în venirea Ta cu sfinţii, dar nu văd ochii cei ţinuţi încă să vadă până când ochii celor care văd nu vor mai fi închişi, că mare şi slăvită este venirea Ta cu sfinţii slavei Tale. Venirea Ta e mare, Doamne; au trecut două mii de ani peste ea. Venirea Ta are două mii de ani, şi omul nu vede slava Ta cu care ai venit şi cu care eşti venit şi pe care o vei lăsa să se vadă, dar omul nu înţelege ce înseamnă Dumnezeu. O, vino, Doamne, cu minune mare pe pământ, ca să înţeleagă omul ce înseamnă Dumnezeu! Vino, vino şi Te fă văzut şi îţi fă văzută venirea, ca să înţeleagă omul ce înseamnă Dumnezeu în cer şi pe pământ, de la început şi până la sfârşit, după cum este scris: «La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul», iar la sfârşit este scris de cer nou şi de pământ nou, Doamne, făcute de Tine, căci Tu eşti începutul şi sfârşitul, Tu eşti Alfa şi Omega, Tu eşti Cel ce eşti şi Cel ce erai şi Cel ce vii, Doamne. Eu sunt martorul Tău din cer, precum am fost şi pe pământ în vremea trupului meu cu Tine. Eu Te mărturisesc poporului meu, şi lumii Te mărturisesc, Doamne. Mărturisesc taina Ta, Doamne, că timp nu mai este; el a fost, dar nu mai este, după cum este scris că «Timp nu va mai fi, ci în zilele când va grăi al şaptelea înger, când va fi să trâmbiţeze, atunci săvârşită va fi taina lui Dumnezeu, aşa cum a vestit prin prooroci».

Eu am fost trâmbiţa cea dinaintea Ta, Doamne. Eu Ţi-am pregătit calea Ta, calea cuvântului Tău peste tot pământul. Până acum grăiai poporului Tău pe care l-ai născut din Duhul Tău şi din mine, din cuvântul Tău în mine, Doamne, dar acum grăieşti mulţimilor de pe pământ, căci cuvântul Tău şi glasul Tău merg peste neamurile pământului, şi taina Ta se vesteşte întru săvârşirea ei, întru venirea Ta, Doamne, căci săvârşirea tainei Tale este venirea Ta peste pământ. O, Tu eşti Cuvântul lui Dumnezeu, Tu eşti Cuvântul Tatălui. Tu eşti Cel ce ai venit de la Tatăl la oameni, din Duhul Sfânt şi din Fecioară ai venit şi Te-ai făcut duh şi adevăr, cuvânt şi trup, şi iată, din trup Te faci cuvânt, şi eşti trup şi cuvânt, căci numele Tău la cea de a doua Ta venire este: Cuvântul lui Dumnezeu. Tu eşti Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, Care vii şi păstoreşti ca să-Ţi aduni oile în staul, că ai şi alte oi care nu sunt din staulul acesta, şi voieşti să le aduni şi să fie o turmă şi un păstor. Iar eu îmi voi ţine treaz poporul, ca să Te poţi face cuvânt în el, Doamne, cuvânt peste toate neamurile de pe pământ, ca să se audă până la toate marginile că Tu păstoreşti şi îţi aduni oile în staul, ca să fie o turmă şi un păstor. Amin.

O, poporule al Domnului şi al meu, auzi tu ce grăiesc eu cu Domnul? Eu îţi aduc alifie pentru ochi, ca să vezi pe Dumnezeu întru venirea Sa, că ai scris pe creştetul tău numele lui Dumnezeu şi numele cetăţii lui Dumnezeu, numele Noului Ierusalim care se coboară din cer, de la Dumnezeu, şi numele cel nou al Domnului. Numele cel nou este Cuvântul lui Dumnezeu, acesta este numele tău cel nou, poporul meu, şi să lucrezi această lucrare, Israele. Să fii credincios, ca să fii iesle Cuvântului lui Dumnezeu, fiule Israele. Tu eşti ieslea în care Se naşte Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul Tatălui, Care este Fiul lui Dumnezeu, poporul meu. Eu vin cu Domnul, şi mărturisesc din cer peste tine, iar tu să mărturiseşti pe pământ taina cea din veac ascunsă, pe care nici îngerii n-au ştiut-o, Israele.

O, Israele, poporul meu, poporule copilul meu, să se întărească peste tine lucrul îngerilor păzitori, iar tu să întăreşti la rândul tău lucrarea îngeraşilor cei buni, ca să vadă îngeraşii tăi păzitori faţa lui Dumnezeu, fiule din Israel. Dă-le de lucru, Israele. Dă-i, fiule Israele, de lucru îngeraşului tău cel păzitor, că dacă are cu ce să se ducă de la tine la Dumnezeu, se duce mereu şi vede faţa lui Dumnezeu, precum scrie în Scripturi despre cei ai căror îngeri păzitori văd pururea faţa Domnului. O, eu ţi-am spus, fiule: «Vai de cel slab de înger!». Ce, oare, înseamnă ce ţi-am spus eu? O, să nu fii sărac de viaţă duhovnicească, fiule Israele. Tu să fii mereu un copil care păzeşte şi face mereu faptele lui Dumnezeu pe pământ, ca să se întărească în tine şi lângă tine îngerul tău cel păzitor, cel bun, îngerul Domnului, fiule. Nimic nu rămâne fără să nu ajungă la Domnul, dar să nu-i dai prilej îngerului rău să vadă faţa Domnului ducându-se cu cele rele ale tale, căci ziua şi noaptea el caută să ducă la Domnul pâră asupra ta, după cum este scris, dar Domnul îl va arunca de la faţa Sa, căci tu vei sluji lui Dumnezeu ziua şi noaptea, fiule scump, iar îngerul cel păzitor al tău va vedea faţa Domnului şi îţi va aduce putere şi iubire de la Dumnezeu peste tine, şi tu vei sta înaintea Domnului tare de înger şi nu slab de înger.

Să se întărească peste tine lucrarea sfinţilor, poporul meu, căci rugăciunile lor au înmulţit mila lui Dumnezeu pentru tine, Israele. Dacă te rogi unui sfânt făcând voia lui Dumnezeu, îi dai sfântului îndrăzneală la Domnul pentru cererile tale, Israele. Roagă-te şi la mine ca să mijlocesc pentru tine la Dumnezeu, că sfinţii, Israele, mă au în faţa lor şi se poartă după mine pentru tine, poporul meu, ca să fii tu ajutat şi întărit de sfinţi şi de îngeri, fiule. Eu te ajut după statura ta, fiule. Eu te mângâi sau te mustru după statura ta, şi te rog, fiule, să stai bine aşezat în statură duhovnicească şi să fii tare de înger, ca să vadă îngerul tău faţa lui Dumnezeu ziua şi noaptea, pururea s-o vadă, că el pe tine te duce înaintea lui Dumnezeu. Stai înaintea lui Dumnezeu, fiule din Israel, stai bine şi cu temere de Domnul şi cu luare-aminte la Domnul, fiule. Să nu treci pe lângă învăţăturile mele, să nu treacă învăţăturile mele pe lângă tine. Să treci tu prin ele, şi să treacă ele prin tine, şi să le faci fiinţă peste tine, ca să fii tare de înger, fiule scump, căci îngerii, Israele, stau pe lângă tine ca să audă cuvântul lui Dumnezeu din gura lui Dumnezeu şi din gura ta, poporul meu, căci la auzul cuvântului lui Dumnezeu se strânge cerul ca să asculte. Ia, fiule, binele şi pune-l peste tine şi lucrează-l, căci cerul se strânge pe lângă tine ca să-L vadă pe Dumnezeu, căci unde este Domnul, acolo este şi cerul, poporul meu; unde este stârvul, acolo vin vulturii ca să se hrănească.

Mergeau apostolii pe cale şi vorbeau cuvântul lui Dumnezeu, şi Domnul S-a apropiat de ei şi le-a tâlcuit Scripturile cele despre El, şi apoi S-a dus cu ei şi a frânt pâinea şi S-a făcut cuvânt şi Trup pe masa lor, şi apoi S-a dus întru Tatăl, ca să fie în Tatăl cu ei, cu apostolii, fiule.

O, să te îndeletniceşti cu cuvântul lui Dumnezeu, fiule, să-l iei şi să-l rumegi. Să iei Scripturile cele de până acum şi pe cele de acum şi să grăieşti din ele, că Domnul Se apropie să ţi le tâlcuiască, fiule. Vine Domnul să tâlcuiască Scripturile cele de până acum şi pe cele de acum, căci Scripturile sunt făcute de cuvântul lui Dumnezeu, rostit oamenilor care au fost purtaţi de Duhul Sfânt, de cuvântul lui Dumnezeu, fiilor.

Poporul meu, să fii tare de înger, Israele, să fii voia Domnului pe pământ, ca să Se apropie Domnul şi sfinţii şi îngerii, şi ca să coboare cerul pe pământ, şi ca să fie cerul văzut cu tine în zi cerească, şi să vină ziua Domnului, Israele. Ziua Domnului este cu tine. Sărbătorile sfinţilor serbează cu tine, Israele. Vine Domnul, fiule, vine să serbeze în tine pe mama Fecioară, vine cu sobor de sfinţi şi cu Fecioara mamă.

Să fie atenţie în porţi! Să fie veghe înaintea cuvântului lui Dumnezeu, care vine să se nască în ieslea sa, în grădina sa. Domnul Se face cuvânt, sfinţii se fac cuvântul lui Dumnezeu.

O, fii ai grădiniţei Domnului, staţi atenţi în porţi, întăriţi veghea în porţi, vegheaţi venirea Domnului la Israel. Viaţa voastră este Dumnezeu. Vegheaţi peste viaţa voastră, că şi îngerii veghează, şi sfinţii veghează, şi Domnul veghează, fiilor. Vegheaţi şi voi, vegheaţi venirea Domnului la voi. Tot poporul Israel să vegheze venirea Domnului la poporul Său, căci din venirea Domnului la tine iau neamurile pământului ca să înveţe venirea Domnului pe pământ.

Iar Ţie, Doamne, îţi dau slavă întru venirea Ta, din mijlocul sfinţilor îţi dau slavă, că Tu eşti Cel slăvit de cer şi de pământ întru a Ta venire. Vino cu sfinţii, vino cu îngerii, vino, Doamne, la Israel şi fă-l tare de înger pe Israel, că mare este mila Ta şi puterea Ta şi bunătatea Ta, bunule Păstor.

– Eu sunt Păstorul Cel bun, Verginico. Cel bun îşi pune viaţa sa pentru oi. Cel fur şi tâlhar este păstorul care, când vede lupul venind spre oi, el fuge să-şi scape viaţa sa. Eu sunt Cel bun, Care-Şi dă viaţa pentru oi, Care-Şi dă Trupul şi Duhul pentru hrana oilor, că asta înseamnă că îşi dă viaţa pentru oi. Păstorul Cel bun Se face hrană pentru oi, Se face mană din cer pentru oi, şi oile au păşune şi cunosc gustul şi glasul Păstorului şi merg după Păstor. Eu sunt Păstorul lui Israel, Verginico. Eu sunt Păstorul Cel bun, şi oile ascultă glasul cuvântului Meu. Amin.



***

Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Eu sunt Păstorul Cel bun, Care Mi-am pus viaţa pentru oi. Păstorul Cel bun nu sare pe deasupra ca să intre în staulul oilor sale. Eu sunt Păstorul lui Israel, şi porţile se ridică, şi Eu intru, ca să aibă Israel păşune.

Eu sunt pacea ta, Israele, poporul Meu, Eu sunt mângâierea ta, şi tu eşti mângâierea Mea, Israele. Ne adunăm laolaltă, Eu cu tine, şi tu cu Mine, ca să serbăm ziua cerului pe pământ. Eu sunt ziua ta de serbare, Eu şi cu cerul Meu de sfinţi şi de îngeri. Se mângâie cerul cu tine, poporul Meu. Tu eşti mângâierea cerului, căci cerul este plin de mângâiere pentru tine. Duhul Sfânt Mângâietorul, pe Care Eu ţi-L dau de la Tatăl, primeşte-L şi mângâie-te cu El, că Eu la ai Mei L-am făgăduit încă de când M-am dus în Tatăl după ce M-am ridicat prin înviere. Duhul Sfânt Mângâietorul, Duhul Adevărului, Acela cuvintează peste tine din Mine, Acela ia din al Meu şi îţi vesteşte ţie mângâiere, poporul Meu. Te-am născut şi te-am crescut din Duhul Sfânt Mângâietorul, Israele, şi ca un Păstor bun te-am hrănit cu viaţa Mea, căci păstorul cel bun îşi pune viaţa pentru oi, se face hrană pentru oi, se face păşune pentru oile Sale, se face mângâiere pentru oi păstorul cel bun. Am şi alte oi care nu sunt din staulul acesta, şi pe acelea voiesc să le strig, ca să se adune în turma Mea, ca să aibă păstor pe Păstorul Cel bun, Care îşi hrăneşte oile cu viaţa Sa, ca să aibă ele viaţă veşnică, precum are Păstorul Cel bun. O, nici un păstor de pe pământ nu-şi pune viaţa pentru oi. N-o pune nici pentru Dumnezeu, dară pentru oi nici atât n-o pune. Numai Eu Mi-am pus viaţa Mea pentru oile Mele.

Israele, Israele, îţi spun ţie, poporul Meu, ca să audă turmele de pe pământ. Orice fel de turmă să audă glasul Păstorului Cel bun. Cel ce intră prin uşă, acela este păstorul oilor, iar cel ce nu intră prin uşă în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur şi tâlhar. Păstorul cel bun intră prin uşă, şi oile ascultă glasul lui şi merg după el, iar după un străin nu vor merge, ci vor fugi de la el, pentru că nu cunosc glasul străinilor. Eu sunt uşa, iar furul nu vine decât să junghie şi să piardă, căci cel plătit şi cel ce nu este păstor şi ale cărui oi nu sunt ale lui, fuge când vede lupul venind la oi, şi lupul vine şi risipeşte oile. Cel plătit nu are grijă de oi, şi Eu voiesc să adun oile risipite, şi va fi o turmă şi un Păstor, şi ele nu vor pieri în veac, şi din mâna Mea nimeni nu le va răpi, căci Tatăl Mi le dă, şi nimeni nu poate să le răpească din mâna Tatălui Meu, căci Eu şi Tatăl una suntem. Eu sunt Păstorul Cel bun, şi Unul este Păstorul Cel bun, Care-Şi adună oile într-o singură turmă.

E glasul Păstorului Cel bun peste tine, popor al cuvântului Meu, ca să audă oile risipite şi să cunoască glasul Păstorului Cel bun şi să se adune la păşune, la glasul Păstorului să se adune şi să se împlinească o turmă şi un Păstor, precum grăieşte Scriptura. Amin.

Am venit la tine în zi de serbare, Israele. Mama Mea Fecioara îşi aşterne peste tine ocrotirea sa, ca să fii ocrotit de ea şi să-ţi fie mamă mama Mea, iar tu să-i fii fiu, Israele, poporul Meu, precum Eu îi sunt Fiu.

O, mamă, acoperă-l pe Israel, ocroteşte-l, ajută-l şi dă-i mângâiere. împarte-te lui Israel, ca să aibă mamă fiii lui Israel cel de azi. Cel de ieri nu M-a primit nici pe Mine, nici pe tine, dar cel de azi Ne este casă şi uşă şi masă, şi mângâiere Ne este. Mângâie-l, mamă, pe Israel cel de azi, pe Israel cel român, că mare lucrare este să fie Israel român. Mare lucrare este să fie român cel ce crede în Dumnezeu şi în glasul lui Dumnezeu, în cuvântul lui Dumnezeu. împarte-te, mamă, dă-i lui Israel mângâierea, împarte mângâierea ta peste el, căci Fiul tău este în tine când te împarţi.

– O, Fiule iubit al Tatălui şi al meu, căci aşa a voit Tatăl căutând spre smerenia roabei Sale. O, Fiule scump, mare minune este să fie Israel român, căci neamul român a început de la Tine, este născut din Tine, din apă, Duh şi sânge este născut, din trupul Tău cel sfânt şi din Duhul Tău a luat trup şi duh, şi s-a făcut neam cu Tine şi cu mine, Fiule, şi a fost închinat în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, şi iată, acum pământul român este împărăţia cuvântului Tău, care este asemenea aluatului unei femei, pe care femeia, luându-l, l-a ascuns în trei măsuri de făină până ce s-a dospit totul. Slavă Ţie, Fiule iubit, că mă aşezi în faţa poporului Tău, căci Tu eşti cuvântul meu.

Eu sunt cuvântul Fiului meu, Israele român, căci Fiul meu mi-a poruncit să împart peste tine duhul mângâierii, popor iubit de Fiul meu. Eu te acopăr cu harul meu, care este Fiul meu. Eu te acopăr cu mantia mea cerească şi te ocrotesc ca şi Fiul meu, Israele scump. Tu, fiule Israele, să nu uiţi că neamul român este pildă despre împărăţia cerurilor, pe care Dumnezeu voieşte s-o arate în fiinţa ei peste România, căci ţara aceasta a fost din trei ţări întru una, iar sămânţa Fiului meu a fost pusă la crescut ca aluatul unei femei, pe care femeia l-a ascuns în trei măsuri de făină până ce s-a dospit totul şi s-a făcut unul.

O, popor al Fiului meu, mi-a pregătit Fiul meu zi de bucurie, zi de serbare în mijlocul tău, şi mi-a dat bucurie deplină să mă fac peste tine cuvânt în numele Lui, ca să te mângâi, şi ca şi eu să mă mângâi cu tine. Duhul mângâierii Fiului meu îl pun peste tine, şi să pui şi tu peste cei din cer duh de mângâiere, popor al cerului pe pământ, căci tu duci greul vremii, şi Domnul ştie că tu duci greul vremii pe pământ, şi vine cerul cu duhul mângâierii la tine, vine cu cuvântul mângâierii, vine cerul la tine şi te mângâie pe pământ, popor al Cuvântului lui Dumnezeu, Care este Fiul meu. Să nu te temi, să nu te temi, popor iubit de Dumnezeu. Tu să nu uiţi că Tatăl datu-I-a Fiului meu toată puterea în cer şi pe pământ, şi din această putere a dat şi celor ce sunt ai Lui, ca să calce peste şerpii şi peste scorpiile care muşcă pe pământ, dar nici o vătămare nu vor face acestea la cei ce au putere de la Dumnezeu ca să le calce şi să le strivească. Tu să stai în duhul credinţei, tu să te hrăneşti cu duhul mângâierii cereşti, că vremea apasă pe pământ, şi tu să fii mai tare ca vremea care apasă, tare ca Fiul meu, Care este întru tine, fiule din Israel. Tu să stai în Fiul meu, numai aşa să stai, numai aşa să poţi, aşa cum zicea apostolul că poate totul întru El, în Fiul meu. Locul tău să fie în Fiul meu, Care te întrupează mereu în trupul Lui cel sfânt, din care ia Duh şi adevăr şi te hrăneşte pe tine pe pământ, ca să fii din cer pe pământ, ca să fii din Fiul meu, Care este din cer şi Care-ţi este ţie acoperământ. Acesta este acoperământul pe care l-am slobozit din văzduh peste apostoli. Fiul meu este acest simbol, Fiul meu este acoperământul tău în care stai şi te adăposteşti, popor iubit. Te acopăr cu Fiul meu. Ia acest cuvânt-simbol şi fii credincios în cuvântul cel tainic, căci puterea mea e Fiul meu, precum El este puterea ta cu care El te-a încins ca să ai putere din puterea Lui, popor al Fiului meu.

Cere, şi vei primi, cere duh de credinţă, Israele. Cere viaţă veşnică şi să nu se împuţineze această avere a ta. Ia duh de mângâiere, care în dar se dă. Ia, şi te aşează în statură duhovnicească şi cerească. Ia, Israele, ca să ai îndrăzneală la Dumnezeu. Caută mereu să arăţi bine-crescut; caută, fiule şi fiică din Israel. Statura ta duhovnicească, Israele, să-L arate pe Hristos pe pământ, ca să fie văzut de oameni, şi să înţeleagă oamenii venirea Fiului meu în om pe pământ.

O, fiice din Israel, luaţi pe voi haină cerească, luaţi veşmântul Fiului meu, luaţi veşmântul meu şi fiţi cereşti pe pământ, ca să fie cerul în voi pe pământ, ca să faceţi pace între om şi Dumnezeu, precum am făcut eu. Ce fericită eram eu pe pământ cu Dumnezeu! Luaţi în voi fericirea mea şi aveţi grijă de Fiul meu pe pământ, precum am avut eu. Eu pentru El am trăit şi trăiesc. Aşa şi voi să faceţi. Fiul meu este Cel mai frumos între oameni, şi este Fiul Tatălui, Dumnezeu şi Om este. Fiul meu S-a dus la Tatăl şi a rămas cu oamenii prin cei iubiţi ai Lui până la acest sfârşit al timpului omului.

O, fiice din Israel, luaţi aminte la pasul vostru pe pământ. Bucuraţi cerul şi pământul, ca să aveţi bucurie şi duh de mângâiere de la Domnul. Beţi din izvorul vieţii şi iubiţi viaţa cerească pe pământ şi izvorâţi din voi viaţa Domnului şi viaţa mea, ca să aibă viaţă pământul ca şi în cer, şi să se arate cer nou şi pământ nou înaintea venirii cea văzută a slavei Fiului meu. Am zis că voi veni şi vă voi învăţa viaţa. Viaţa este Fiul meu, şi voi veni şi vă voi învăţa.

O, Fiule al Tatălui şi al meu, mă întorc în Tine, că am mângâiat pe poporul Tău şi îl voi mai mângâia, după voia Ta, Fiule.

– Să fii slăvită de Israel, mamă. Să fii mărită de viaţa lui Israel, căci viaţă îi dăm, ca să aibă pe pământ, că greu e pe pământ, şi Israel duce greul, mamă, dar Eu îi măresc credinţa şi mângâierea peste el, ca să aibă putere poporul Meu. Să fii slăvită de Israel, mamă, şi să-l ajuţi cu toate cele ce ai din Mine, precum şi Eu îl ajut ca să-l am. E sărbătoarea ta, mamă, şi te serbez cu Israel, ca să te bucur. Bucură-te, că bucuria va fi plata cea mare pe care o vom pune peste poporul celor credincioşi ai Noştri. Bucură-te, mamă Fecioară, că şi tu M-ai bucurat bucurând pe poporul Meu cu duhul mângâierii.

Iar tu, Israele, să stai înaintea Mea, că Eu te hrănesc din Mine, fiule Israele, şi te ajut să cunoşti tainele Mele cele de nepătruns, ca să fii mângâiat cu ele, poporul Meu, să te mângâi tu cu cele ce nu s-au suit la mintea omului, căci tainele Mele sunt ascunse în ele, Israele, în Mine şi în tine, căci Eu sunt în tine cu tainele Mele şi cu lucrarea lor şi cu mângâierea care vine din ele peste tine, ca să fii tu taina Mea între tainele Mele cele cereşti pe pământ, Israele, taina Mea.

Eu sunt cu sfinţii şi cu mama Mea Fecioara, şi cu Verginica sunt în tine, Israele, şi serbez cu tine serbare de cer nou şi de pământ nou, care vor dăinui înaintea Mea.

O, poporul Meu, să te îndeletniceşti bine să stai înaintea Mea, şi să cauţi să cunoşti taina ta, căci tu eşti taină în Mine, poporul Meu. Eu te port în Mine, că pe pământ e greu pentru tine, şi Eu te port în Mine ca să poţi fi, poporul Meu. Eu suflu mereu peste tine din Mine şi te am ca pe o taină scumpă, dar să fii umilit şi aplecat înaintea Mea, că Eu sunt Păstorul tău, şi tu eşti supusul Meu. Stai supus în Mine, că şi Eu tot aşa stau în Tatăl, şi vei fi asemenea Mie în iubirea ta. Amin, amin, amin.

14-10-1996