Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica întâi a Postului Mare‚ a Ortodoxiei



Lucrarea pe care Tatăl Mi-a dat-o s-o săvârşesc în zilele acestea este să vin cuvânt pe pământ, să vin cu sfinţii, să venim purtaţi de îngeri, Eu şi sfinţii Mei. Sunt Domnul, Iisus Hristos, sunt Cel ce M-am dovedit acum două mii de ani Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, şi tot pământul M-a aflat, iar apoi M-au dovedit din unii în alţii sfinţii Mei, purtătorii de har, purtătorii de Dumnezeu. O, cine sunt purtătorii de Dumnezeu? Sunt cei în care trăieşte şi lucrează Dumnezeu cu viaţa Sa şi cu lucrarea Sa şi sunt ei între cei chemaţi, aleşi şi credincioşi, după cum este scris în Scripturi despre cei ce se sfinţesc pentru Domnul şi pentru lucrările Lui peste pământ.

O, sunt plin de cuvânt în zi de duminică, întâia duminică a Postului Mare, pe care părinţii cei sfinţi ai bisericii Mele au numit-o de la început pomenirea dreptei credinţe, duminica ortodoxiei. O, ce frumos este când se face ordine în casă! Aşa au făcut sfinţii părinţi, au pus ei ordine în biserică, în casa Tatălui Meu şi a Mea şi a lor şi a fiilor lor, fii ai lui Dumnezeu între cei ce sunt fiii oamenilor. O, ce frumos este să grăim despre credinţă şi despre părinţi, ce frumos!

O, pace vouă, pace vouă, câţi sunteţi biserică a Mea, casă a lui Hristos pe pământ! O, pace şi vouă, vouă, celor ce sunteţi puţin asemenea fiilor adevăraţi ai bisericii Mele! Biserica înseamnă casa Domnului, poporul Domnului. Fiecare popor are un stăpân care îngrijeşte sau nu îngrijeşte de poporul peste care stă aşezat mai mare, şi fiecare popor stă sau nu sub ascultarea stăpânului de peste el, îşi iubeşte sau nu stăpânul, cârmuitorul său. O, aşa este şi cu poporul care se cheamă popor ortodox pe pământ în mijlocul popoarelor care stau sub cârmuire fără de credinţă şi de supunere şi de dragoste de Dumnezeul Cel adevărat. Cel ce a făcut cerul şi pământul, Acela este Dumnezeul Cel adevărat, şi a făcut El văzutele şi nevăzutele Lui. Chiar dacă toţi fiii pământului ştiu şi cred aceasta mai devreme sau mai târziu în viaţă şi în credinţă, aceştia nu ascultă de Dumnezeu, dar între ei sunt cei puţini, cei chemaţi, aleşi şi credincioşi, şi aceştia sunt sub iubirea Mea, sub ocrotirea Mea, căci se dau sub stăpânirea Mea, se dau Mie şi merg pe calea cea dreaptă a mersului cel pentru om, pe calea ortodoxiei merg şi o împlinesc pe ea după toată rânduiala ei, căci Eu am spus pentru toţi: «Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa», şi toţi cei care Mă aleg pentru acestea ce înseamnă Dumnezeu cu omul şi pentru om, ei sunt poporul Domnului, casa Mea sunt ei, biserică a Mea sunt ei, iar Eu sunt Stăpânul lor, Dumnezeul lor, dar sunt Păstorul lor dacă ei sunt fiii credincioşiei.

O, cu cine poposesc Eu în duminica aceasta la masă de cuvânt pe pământ? Am venit cu părinţii bisericii şi grăim unii cu alţii înaintea poporului Domnului, înaintea fiilor cuvântului Meu din zilele acestea, care sunt casa Mea şi a cuvântului Meu când Eu vin cuvânt pe pământ.

O, pace vouă, celor ce aţi cârmuit prin vreme biserica Mea şi aţi dat ei rânduielile sfinte pentru un mers frumos pe cale cu Mine al fiilor bisericii, al celor ce M-au ales pe Mine cale şi adevăr şi viaţă a lor! E zi de duminică şi avem petrecere cerească aparte, avem de grăit bisericii. Binecuvântată să fie lucrarea Mea şi a voastră în ziua aceasta de învăţătură sfântă peste fiii lui Dumnezeu, peste casa Domnului pe pământ. Amin.

— O, ce frumos, Doamne, ce frumos este când se face ordine în casă şi când apoi se păstrează ea pentru toată sfinţenia şi frumuseţea casei! O, ce frumos! Noi aceasta am făcut în vremea luptei noastre pentru Tine pe pământ, pentru împărăţia cerurilor cu noi. Am pus ordine cerească în casa Ta, în biserica Ta, şi am lăsat-o peste ea, ca să fie păstrată această ordine, Doamne.

O, ce frumos este să grăim din cer despre casa lui Dumnezeu de pe pământ, despre ordinea din ea, despre credinţă şi despre părinţi, o, ce frumos, Doamne! E grea vremea pe pământ, şi aşa a fost ea mereu pentru cei ce au dorit după Tine cu adevărat, şi iată, pe pământ nu mai este, nu se mai îngrijeşte nimeni de casa Ta, o, Doamne. Casa Ta este poporul cel ortodox, dar ce puţin se mai ţine ordinea în casa Ta, Doamne! O, venim noi, noi, cei cu mila de turma Ta aşa cum am fost şi pe pământ, plini de milă pentru omul fără Dumnezeu pe cale. Venim noi să-i mângâiem, să-i întărim pe cale pe cei ce Te iubesc şi Te doresc viaţă a lor.

O, fii ai bisericii, biserica este casa Domnului şi a fiilor cei credincioşi şi ascultători Lui. O, luaţi seama bine cum vă numiţi şi cum vă preţuiţi numele de creştin ortodox, că iată, sunt arătaţi cu degetul fiii ortodoxiei, şi se smintesc fiii oamenilor din pricina lipsei de ordine sfântă peste casa Domnului şi peste mersul poporului ortodox.

Şi acum, o, părinţi păstori peste biserică, voi aveţi nume de păstori şi aveţi de păstorit viaţa bisericii lui Hristos. Noi am păstorit spre Domnul turma ortodoxiei. Voi cum lucraţi? Lucraţi tot ca noi? Aveţi voi grijă să fie turma pe cale cu păşune pe ea, şi nu prin spini rătăcind? O, nu cumva să fiţi lupi. Aveţi grijă ce lucrare faceţi şi ce aduce ea peste poporul Domnului. O, aveţi grijă să faceţi deosebire între lup şi păstor, căci lupul are numai haină de păstor, iar asemănarea cu Păstorul Hristos n-o are, şi nu poate unul ca acesta să facă lucrarea lui Hristos peste biserică. O, aveţi grijă să nu vă păstoriţi pe voi înşivă şi atât, ca nu cumva să luaţi plata păstorilor năimiţi şi să fiţi pedepsiţi cu pedeapsa lor. Aşadar iubiţi sfinţenia, de la care vine în voi frica de Dumnezeu, şi apoi credinţa cea sfântă şi grija de biserica Domnului, după ordinea cea de la Domnul şi cea de la sfinţi, nu după cum este ordinea cea de pe pământ, căci biserica este casa Domnului şi are peste ea ordine din cer. Sculaţi-vă dis-de-dimineaţă, sculaţi-vă bine şi păstoriţi bine dacă aţi luat haină şi cârjă de păstor, că vi se va cere vouă lucrarea aceasta şi rodul ei, rodul dreptei credinţe peste fiii bisericii.

O, iată, durere de la voi se urcă la Domnul, păstori ai bisericii, căci voi în duminica aceasta staţi cu punga desfăcută ca să curgă în ea bănuţii din mâna celor ce au şi a celor ce nu au, şi aceasta este lucrarea în biserici în ziua aceasta. O, nu! Nu aşa se sărbătoreşte în duminica aceasta credinţa bisericii. Nu căutaţi să vă ascundeţi după cei de la început păstori şi apostoli, care strângeau pentru sfinţi, pentru cei săraci de la cei bogaţi, pentru cei săraci cu duhul, dar bogaţi în har şi în credinţă şi în lucrare, ca să poată ei pentru Domnul pe pământ, şi nu pentru pământ. Vă amintim de Iuda apostolul, de cel care desfăcea punga ca să cadă în ea de la cei ce dădeau pentru cei săraci ai bisericii şi pentru nevoile propovăduirii crucii, pentru Domnul Cuvântul, Care S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi plin de har şi de adevăr acum două mii de ani, căci sosise pe pământ atunci împărăţia lui Dumnezeu, care trebuia vestită cu mers de colo-colo peste tot, iar apostolul Iuda dădea deoparte din pungă fiindcă era fur, iar Domnul a zis ucenicilor Lui: «Unul din voi Mă va vinde, unul din voi este diavol».

O, păstori ai bisericii, har şi rugăciune cu har, aceasta înseamnă ortodoxie, şi înseamnă naştere de fii născuţi de sus, din cuvântul lui Dumnezeu, şi sfinţiţi apoi să fie ei şi buni pentru cer şi sfinţi ca Domnul, iar altceva în afară de acestea înseamnă altceva, nu înseamnă împărăţia Domnului cu oamenii. O, aveţi grijă mare ce lucrare faceţi în numele Domnului, în numele ortodoxiei, căci banul strică totul în om, strică omul la minte şi la credinţă şi îi strică frica de Dumnezeu. O, nu vă măriţi, nu vă lăudaţi că sunteţi păstori şi că staţi peste biserică. Găina cotcodăceşte şi dă de veste că a lăsat ouă în cuib, biata de ea, dar ea nu ştie dacă vor ieşi pui din ouăle ei, dacă sunt bune de sămânţă de pui, dacă vor fi puse sau nu sub cloşcă pentru ca să se ivească viaţa şi învierea puilor, care aşteaptă în ou. Aşa este şi cu păstorul care-şi vesteşte lucrarea sa şi haina sa de păstor fără să aducă Domnului rod din ea pentru cer, pentru învierea omului.

O, dacă toţi cei care se împărtăşesc cu trupul şi sângele Domnului prin biserică, dacă toţi aceştia ar fi pentru Domnul aşa cum Domnul este pentru ei, atunci ar fi mântuire mare peste ei, dar iată, nu iubesc pe Domnul fiii bisericii, ci iubesc păcatul şi tot ce este pe pământ. Şi iată minune de la Domnul: vine Domnul cu sfinţii Lui pe pământ la masă de cuvânt, vine Domnul cu părinţii bisericii şi grăiesc ei cu Domnul şi cu biserica Lui în zi de duminică şi de pomenire a dreptei credinţe.

Ne-a folosit Domnul pe pământ pentru împlinirea cu noi a Evangheliei Lui, iar azi El vine cu noi pentru împlinirea venirii Lui cu sfinţii, pe care a anunţat-o El Însuşi că va fi şi că va veni.

Vine Domnul! Luaţi aminte, o, luaţi aminte, fii ai ortodoxiei, dar luaţi aminte voi, păstori ai turmei. Vine Domnul! Ce răspuns veţi da voi Lui?

O, vino, Doamne, vino mereu, vino cu sfinţii Tăi, căci oamenii au stricat toată rânduiala casei Tale, şi trebuie să lucrezi Tu, şi cei din cer! Vino, Doamne, vino, căci Duhul şi mireasa zic: Vino! Amin.

— Da, vin curând, vin, dar iată, vin mereu şi Îmi gătesc calea pentru ziua cea mare a venirii Mele şi spun cuvânt în zi de duminică, de pomenire a dreptei credinţe, şi zic: mai mare pedeapsă au ortodocşii care nu merg la biserică şi nu ţin predaniile toate în toată vremea, predanii lăsate de părinţi plini de har, mai mare vină au aceştia decât aceia care rătăcesc prin toţi spinii, pe la secte, de nu ştiu aceştia să deosebească dreapta de stânga lor. Aşadar, păstorii bisericii vor avea de dat răspuns greu dacă s-au ales să se facă păstori. De la păstori trebuie să se vadă şi să înveţe pe Dumnezeu fiii bisericii, iar păstorii trebuie să fie ca Dumnezeu şi să fie ei calea, adevărul şi viaţa Domnului în faţa celor ce au de ales să meargă spre Domnul. Amin.

O, păstori ai bisericii, iată-i pe fiii cei ortodocşi, folosiţi de Mine, Domnul, pentru venirea Mea cuvânt pe pământ în acest timp! Se împlineşte pe pământ acum Evanghelia venirii Mele cu sfinţii, şi vin în casa Mea şi grăiesc vouă cuvânt de trezire şi vă îndemn să faceţi deosebire între lup şi păstor, între ucenic şi diavol aşa cum am făcut Eu, căci Iuda îşi dădea deoparte din punga în care se punea pentru nevoile săracilor bisericii, iar Eu, Domnul, l-am numit vânzător şi l-am numit diavol, căci era ascuns. Când omul se ascunde cu ceva, îngerul rău îl îndeamnă pe el aceasta, şi iată câtă învăţătură trebuie să fie pusă peste fiii casei Domnului mereu, mereu!

O, trebuie pocăinţă multă şi umilinţă multă. Altfel zadarnic cred cei ce cred şi strigă la Domnul pentru ei. Trebuie credinţă neamestecată cu păcatul şi cu faptele lui fel de fel.

Să umble în lumină cei ce cred spre Dumnezeu. Să fie curaţi la inimă şi la faptă cei ce vor să iubească pe Domnul. Amin.

O, pace vouă, celor ce Mă ajutaţi şi staţi sub crucea venirii Mele de azi cuvânt pe pământ! Voi sunteţi fiii ortodoxiei, căci cei ce lucrează, aceia se dovedesc a fi fii şi ucenici ai Mei. O, rămâneţi în iubirea Mea, fiilor, rămâneţi poporul Meu, via Mea, sădirea Mea cea scumpă, fiilor. Eu sunt cu voi tot timpul. Aşa să fiţi şi voi cu Mine, aşa să fiţi şi voi, fiilor. Voi sunteţi casa Mea, casa în care Eu sălăşluiesc şi masa la care cinez cu sfinţii Mei şi cu voi, o, fiilor. Amin, amin, amin.

09-03-2014